Avizare, consultare publică, atribuții și control

Titlul II - Dispoziții comune privind avizarea, finanțarea și implementarea documentațiilor (art. 86-111)

Capitolul I - Avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism (art. 86-93)

Ce reglementează. Sistemul de aviz unic integrat, cele două comisii (națională și locală), termenele de avizare, interdicțiile impuse avizatorilor, avizarea tacită. Este capitolul care schimbă cel mai mult practica avizării PUZ-urilor.

Principiul avizului integrat. Documentațiile se avizează exclusiv pe bază de avize integrate emise la nivel central și local; este interzisă solicitarea altor avize și acorduri, cu excepția evaluării strategice de mediu și a avizării de către instituțiile din SNAOPSN (art. 86 alin. 1). Comisiile: Comisia națională de avizare integrată (secretariat la minister) și Comisia locală de avizare integrată, constituită la nivelul fiecărui județ, al zonei metropolitane, al municipiului și al orașului (secretariat la structura arhitectului-șef) (art. 86 alin. 1 lit. a-b). Pe baza avizului unic integrat, a raportului consultării publice, a actului de mediu și a avizelor SNAOPSN se trece la aprobare, fără alte avize (art. 86 alin. 2). Avizul SNAOPSN se emite în maximum 15 zile lucrătoare de la înregistrarea documentației complete (art. 86 alin. 4) și este obligatoriu în forma emisă (art. 86 alin. 5). Avizarea documentațiilor inițiate de autorități publice este scutită de taxe (art. 86 alin. 6). Documentațiile cu obiective de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare se avizează în regim de urgență, cu termene reduse cu cel puțin 50% (art. 86 alin. 7). Este interzisă condiționarea unui aviz de obținerea altui aviz (art. 86 alin. 8), solicitarea de documente în afara conținutului-cadru (art. 86 alin. 9) și perceperea de taxe multiple la PUZ-urile și PUD-urile private: taxele plătite la prima depunere rămân valabile și la reanalizare sau reconfirmare (art. 86 alin. 10).

Competența (art. 87). PATZ/I, PATJ, PUGZM, PUG-urile municipiilor, orașelor și comunelor și PUZ-urile cu monumente din patrimoniul mondial se avizează atât de comisia națională, cât și de cea locală (art. 87 alin. 1). Celelalte PUZ-uri se avizează doar de comisia locală (art. 87 alin. 2). Pentru UAT-urile fără structură de specialitate sau cu arhitect-șef fără studii de specialitate, neasociate, avizarea se face la consiliul județean (art. 87 alin. 3). Lista avizelor pe tip de documentație se aprobă prin ordin de ministru (art. 87 alin. 4).

Comisia națională (art. 88-90). Componență: ministerul de resort, cultura, transporturile (inclusiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română), agricultura, economia, turismul, IGSU, autoritatea minieră, Apele Române, ANCPI, Registrul Urbaniștilor, specialiști recomandați de asociațiile profesionale și universități, asociația arhitecților-șefi de județ (art. 88 alin. 1). Documentația se transmite electronic, cu semnătură electronică calificată, prin Platforma națională (art. 89 alin. 3). Membrii transmit condițiile specifice în maximum 60 de zile calendaristice de la înregistrare (art. 89 alin. 5), iar avizul unic integrat se emite în maximum 15 zile lucrătoare de la înregistrarea documentației complete care îndeplinește condițiile (art. 89 alin. 6). Solicitările de completare se transmit o singură dată, printr-o singură adresă, motivat (art. 89 alin. 7); completările se depun în maximum 6 luni, altfel documentația primește aviz negativ și trebuie redepusă (art. 89 alin. 8). Avizatorilor le este interzis să condiționeze avizele de alte avize (cu excepția avizului de oportunitate și a avizului arhitectului-șef), să ceară documente în afara conținutului-cadru sau să impună cerințe fără legătură cu obiectul documentației (art. 89 alin. 9). Avizul unic integrat nu poate fi emis fără avizele SNAOPSN sau când o instituție SNAOPSN și-a exprimat dezacordul (art. 90 alin. 2).

Comisia locală (art. 91-92). Componență: consiliul județean și/sau local prin arhitectul-șef, zona metropolitană, UAT-ul, transporturile, ANCOM, Agenția pentru Arii Naturale Protejate, direcția silvică, direcția agricolă, ANIF, Apele Române, ISU, inspectoratul școlar, direcția de sănătate publică, OCPI, administratorul ariei protejate, operatorii de apă-canal, energie electrică, gaze, iluminat public și alți operatori de utilități (art. 91 alin. 1). Comisia județeană preia avizarea acolo unde nu e constituită comisie locală (art. 91 alin. 3) și asigură avizarea pentru comune și orașe, cu excepția zonelor metropolitane și a municipiilor (art. 91 alin. 4); comisia metropolitană se constituie la municipiul polarizator pentru toate UAT-urile din zonă (art. 91 alin. 5). Comisia este condusă de arhitectul-șef (art. 92 alin. 1); membrii au indemnizație de ședință stabilită prin hotărâre a consiliului (art. 92 alin. 4). Termene: condițiile specifice în maximum 60 de zile calendaristice de la înregistrare (art. 92 alin. 6), comunicate o singură dată, într-un act integrat (art. 92 alin. 7); avizul unic integrat local în maximum 15 zile lucrătoare de la înregistrarea documentației complete (art. 92 alin. 8), semnat de secretariat și de arhitectul-șef (art. 92 alin. 9). Termen tranzitoriu: autoritățile locale organizează comisia locală în maximum 60 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a codului (art. 92 alin. 10).

Avizarea tacită (art. 93). Participarea membrilor și transmiterea punctului de vedere sunt obligatorii; în lipsă, se consideră acord tacit (art. 93 alin. 1), cu excepția instituțiilor din SNAOPSN, al căror aviz rămâne obligatoriu (art. 93 alin. 2 și alin. 5). Pentru avizatorii fără reprezentanți în comisie, neemiterea solicitărilor de clarificare, a avizului sau a respingerii în termen înseamnă că documentația se consideră completă și avizul acordat tacit; avizele emise după invocarea acordului tacit nu produc efecte (art. 93 alin. 3). Beneficiarul continuă aprobarea pe baza dovezii înregistrării și a unei declarații pe propria răspundere (art. 93 alin. 4). Avizele emise într-o procedură își mențin valabilitatea până la aprobarea documentației, indiferent de termenele interne ale avizatorilor (art. 93 alin. 6). Avizele se transmit electronic în ziua eliberării (art. 93 alin. 7). Reconfirmarea, când soluția nu s-a schimbat, se face în maximum 5 zile lucrătoare; lipsa răspunsului înseamnă reconfirmare (art. 93 alin. 8). Avizul de inițiere și avizul arhitectului-șef nu pot fi considerate emise tacit (art. 93 alin. 9).

Capitolul II - Inițiativa elaborării, actualizării și modificării documentațiilor (art. 94-95)

Inițiativa PUG și PUZ aparține autorităților locale (art. 94 alin. 1); PUZ-urile pentru zone protejate de interes național pot fi inițiate și de ministerul de resort sau de ministerul culturii (art. 94 alin. 2); PUZ-urile pentru zone neprotejate și pentru detalierea PUG pot fi inițiate și de persoane fizice sau juridice (art. 94 alin. 4). Actualizarea se face prin documentații de rang identic, după procedura elaborării (art. 95 alin. 1) și este obligatorie când modificări legislative semnificative fac inoperante reglementările (art. 95 alin. 3).

Capitolul III - Informarea și consultarea publicului (art. 96-100)

Informarea și consultarea publicului se asigură în toate fazele, inclusiv pentru PUD (art. 96 alin. 1), în patru etape: pregătitoare (informare), documentare și studii (consultare), elaborarea propunerilor (consultare), aprobarea (informare) (art. 96 alin. 2). Prin excepție de la Legea nr. 52/2003, consultarea se face pe perioada elaborării și avizării (art. 96 alin. 3). Sancțiune fermă: documentațiile aprobate fără respectarea dispozițiilor privind participarea publicului sunt lovite de nulitate (art. 96 alin. 4). Responsabilitatea revine autorităților care inițiază și aprobă (art. 97 alin. 1). Informarea presupune publicarea obiectivelor, a conținutului integral al documentațiilor, inclusiv piese desenate, certificat de urbanism, studii, avize și acorduri, a rezultatelor informării și a hotărârilor de aprobare (art. 98 alin. 1), inclusiv prin Platforma națională (art. 98 alin. 4); persoanele afectate pot cere certificatul de urbanism, studiile și avizele, cu respectarea GDPR (art. 98 alin. 2). Metodologia se stabilește de minister, diferențiat după impact și complexitate (art. 100).

Capitolul IV - Evaluarea strategică de mediu (art. 101-102)

Evaluarea strategică de mediu se realizează în timpul pregătirii documentației și se finalizează înainte de aprobare (art. 101 alin. 1). Se supun evaluării elaborarea, actualizarea și modificarea PATJ/PATZ/PATIC, PUG/PUGZM și PUZ (art. 101 alin. 2). Nu se supun evaluării îndreptările de eroare materială și modificările simplificate ale PUZ pentru investiții publice punctuale, care intră sub evaluarea impactului asupra mediului (art. 101 alin. 3). Pe baza evaluării se propun măsuri pentru calitatea aerului, limitarea permeabilizării solului, infiltrarea apei pluviale la sursă, praguri de permeabilizare, structuri de reținere, soluții bazate pe natură (art. 101 alin. 4). Evaluarea documentațiilor de nivel inferior ține cont de evaluările deja făcute la nivel superior, pentru evitarea duplicării (art. 102 alin. 1).

Capitolul V - Finanțarea activităților (art. 103-107)

Activitățile sunt acțiuni multianuale finanțate din bugetele locale, bugetul de stat, veniturile proprii ale persoanelor interesate și alte surse (art. 103 alin. 1). Ministerul finanțează Strategia de dezvoltare teritorială, Politica urbană, PATN și Regulamentul general de urbanism (art. 104 alin. 1) și poate finanța, justificat, PATJ, PATZ/I, documentațiile pentru zone UNESCO, planurile pentru zone protejate, hărțile de hazard și risc și PUG/PUZ pentru litoralul Mării Negre (art. 104 alin. 2). Programele de susținere pot viza fondul de documentații locale și așezările informale (art. 104 alin. 3). Contractele de finanțare multianuale se încheie pe maximum 4 ani (art. 104 alin. 6), prelungibile cu până la 2 ani (art. 104 alin. 7). Autoritățile locale finanțează PATJ, PATZ/I, PUG, PUGZM și PUZ-urile proprii (art. 105 alin. 1) și sunt obligate să prevadă anual fonduri pentru strategii, planuri, hărți de risc și studii (art. 105 alin. 2). PATZ/I și PUGZM se finanțează din contribuțiile UAT-urilor membre (art. 106). PUZ-urile inițiate de persoane fizice sau juridice se finanțează de acestea (art. 107).

Capitolul VI - Implementarea documentațiilor (art. 108-111)

Documentațiile sunt obligatorii pentru autorități, instituții și orice persoană fizică sau juridică (art. 108 alin. 1); UAT-urile trebuie să implementeze planurile de acțiune și să includă în buget fondurile necesare (art. 108 alin. 2-3). Documentațiile nu au durată limitată de valabilitate, fiind valabile până la aprobarea unei documentații noi de rang egal sau superior; autoritățile verifică la fiecare 5 ani actualitatea și gradul de implementare și demarează actualizarea (art. 109). Planurile urbanistice și regulamentele sunt acte administrative normative; PUD poate fi normativ sau individual (art. 110 alin. 1); după aprobare sunt opozabile în justiție (art. 110 alin. 3). În termen de 15 zile de la aprobare, primarii transmit hotărârea și documentația la oficiul de cadastru (art. 110 alin. 4), care notează în cartea funciară că imobilele fac obiectul reglementărilor urbanistice și preia informațiile în geoportalul INSPIRE (art. 110 alin. 5); în același termen, un exemplar digital merge la minister pentru Observatorul Teritorial Național (art. 110 alin. 6). Aplicarea reglementărilor se face prin certificate de urbanism, autorizații de construire, PUZ și PUD, iar prevederile operaționale prin politici, programe și proiecte din planul de acțiune (art. 111 alin. 1-5).

Titlul III - Responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului (art. 112-142)

Capitolul I - Atribuțiile administrației publice centrale (art. 112-115)

Ce reglementează. Rolul Guvernului, al ministerului de resort și al celorlalte ministere. Capitol instituțional, cu impact indirect asupra investitorilor.

Guvernul coordonează domeniul prin ministerul de resort și, prin prim-ministru, elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială, a Politicii urbane, a secțiunilor PATN și a Politicii de arhitectură a României, aceasta din urmă cu consultarea Ordinului Arhitecților din România (art. 112 alin. 2 lit. a). Ministerul responsabil elaborează strategia, politicile, secțiunile PATN, regulamentul general de urbanism și cadrul procedural, coordonează planurile pentru zone protejate de interes național și documentațiile pentru zonele UNESCO, avizează actele normative cu impact în domeniu, emite avizul unic integrat central, gestionează împreună cu autoritățile locale Observatorul Teritorial Național, Platforma națională, Geoportalul și Registrul Național al Construcțiilor, delimitează prin hotărâre a Guvernului teritoriile cu valoare peisageră remarcabilă și exercită controlul statului prin I.S.C. (art. 113 alin. 1 lit. a-n). Ministerul poate cere autorităților locale să elaboreze sau să modifice documentații pentru aplicarea programelor strategice ale Guvernului sau pentru interesele generale ale statului (art. 113 alin. 2). Ministerele și agențiile asigură gratuit studiile și datele publice necesare (art. 114). Controlul statului asupra elaborării, avizării și aprobării documentațiilor revine autorităților centrale, județene și locale, iar controlul aplicării documentațiilor de urbanism revine I.S.C. (art. 115 alin. 1).

Capitolul II - Atribuțiile autorităților administrației publice locale (art. 116-133)

Ce reglementează. Competențele consiliului județean, ale președintelui acestuia, ale consiliului local, ale primarului și ale structurilor de specialitate (instituția arhitectului-șef), regimul UAT-urilor fără structuri de specialitate, statutul și atribuțiile arhitectului-șef, CTATU, comisia pentru așezări informale și regimul special al Bucureștiului. Pentru investitori contează cine emite ce act și cine răspunde de termene.

Secțiunea 1 - Autoritățile județene (art. 116-118)

Consiliul județean coordonează amenajarea teritoriului și urbanismul la nivel județean, inițiază și aprobă PATJ, propune constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru zonele metropolitane și periurbane și cere consiliilor locale actualizarea strategiilor și PUG-urilor pentru conformare cu PATJ (art. 116 alin. 1-2). Ministerele furnizează gratuit informații autorităților județene și locale (art. 116 alin. 5). Președintele consiliului județean coordonează structura condusă de arhitectul-șef, emite certificate de urbanism și autorizații de construire, desființare, modificare și regularizare din aria sa de competență, aprobă avizele de inițiere (art. 69) și coordonează comisia pentru așezările informale (art. 117 alin. 2). Structura de specialitate a consiliului județean, numită instituția arhitectului-șef, organizată ca direcție generală, direcție sau serviciu (art. 118 alin. 1), are 27 de atribuții (art. 118 alin. 2 lit. a-aa), între care: elaborarea PATJ, coordonarea strategiei intercomunitare, referatul tehnic pentru planurile de urbanism ale UAT-urilor fără structură de specialitate (lit. e), emiterea avizelor de inițiere, certificatelor și autorizațiilor din competența județului (lit. i), avizul tehnic pentru PUD (lit. j), notificarea UAT-urilor despre proiectele de interes național, regional sau județean (lit. m), compatibilitatea teritorială Seveso (lit. s), organizarea comisiei de acord unic potrivit art. 317 (lit. u), avizul pentru PUG-urile și PUZ-urile care modifică limita intravilanului și pentru toate documentațiile din UAT-urile fără arhitect-șef (lit. v), controlul și sancționarea contravențiilor în materia autorizării (lit. x), avizarea PUG-urilor pentru corelare cu PATJ și a PUZ-urilor din zonele limitrofe altor județe (lit. y) și sprijinul pentru așezările informale (lit. aa).

Secțiunea a 2-a - Autoritățile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor (art. 119-128)

Consiliul local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism din UAT (art. 119 alin. 1) și aprobă strategia integrată, PUG, PUZ-urile, programul și planul de regenerare urbană, programul de restructurare a parcelarului, reglementările urbanistice pentru întreg teritoriul și strategia și planul intercomunitar (art. 119 alin. 2).

Primarul, prin instituția arhitectului-șef, asigură elaborarea strategiei și a planurilor urbanistice, constituie comisia Seveso, supune aprobării consiliului documentațiile pe baza referatului arhitectului-șef, coordonează emiterea avizului de inițiere, emite certificatele de urbanism, autorizațiile de construire și desființare și certificatele de atestare a edificării construcției și poate delega atribuțiile viceprimarului sau administratorului public (art. 120 alin. 1). Primarul are obligații specifice privind așezările informale: identificarea terenurilor cu măsurători în sistem Stereografic 70, baza de date cu locuitori, informare și planificare participativă, identificarea regimului juridic al terenurilor, relocarea cu soluții alternative de locuire (locuințe sociale sau sprijin în reconstrucție pe terenuri echipate), consultarea prealabilă a locuitorilor și limitarea extinderii așezărilor (art. 120 alin. 2 lit. a-i).

Instituția arhitectului-șef la nivel local se organizează ca direcție generală sau direcție la municipii, direcție sau serviciu la orașe și serviciu sau compartiment la comune (art. 121 alin. 1). Atribuțiile de planificare includ nota de fundamentare și caietul de sarcini pentru documentații, referatul de aprobare pe baza avizului tehnic al arhitectului-șef (art. 121 alin. 2 lit. b), referatul de respingere, aprobat de primar cu viza secretarului general și având la bază avizul tehnic nefavorabil al arhitectului-șef, doar pentru aspecte tehnice și de legalitate, nu de oportunitate (lit. d), convocarea CTATU, emiterea avizelor de inițiere, a certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire, intervenție, amenajare, desființare, a certificatelor de atestare a edificării și a stadiului de execuție (lit. g), transmiterea trimestrială către minister a situației documentațiilor (lit. l). Activitatea operațională cuprinde aplicarea documentațiilor, organizarea comisiei de acord unic (art. 317), redactarea certificatelor și autorizațiilor și controlul și sancționarea contravențiilor în colaborare cu poliția locală (art. 121 alin. 3). În zonele metropolitane, structurile se pot organiza în consorțiu administrativ, iar planificarea revine structurii municipiului polarizator (art. 121 alin. 5-6).

UAT-uri fără structuri de specialitate (art. 122). Se pot asocia în asociații de dezvoltare intercomunitară sau consorții administrative pentru furnizarea în comun a serviciilor de planificare și emitere a certificatelor și autorizațiilor (art. 122 alin. 1-2). În orașele și comunele neasociate, atribuțiile arhitectului-șef se îndeplinesc de un funcționar public absolvent al cursurilor de formare continuă organizate cu Registrul Urbaniștilor (art. 122 alin. 3); în consorții, de personalul calificat al UAT-ului asociat (art. 122 alin. 4); dacă nici una din condiții nu e îndeplinită, de instituția arhitectului-șef de județ, pe bază de convenție (art. 122 alin. 5).

Furnizarea informațiilor (art. 123). Ministerele, structurile deconcentrate și operatorii de servicii publice sunt obligați să asigure acces la bazele lor de date electronice (art. 123 alin. 2); autoritățile locale transmit semestrial sau la fiecare modificare, în format GIS, informații către centrele de expertiză (art. 123 alin. 3).

Arhitectul-șef (art. 124-126). Este autoritatea tehnică în domeniu (art. 124 alin. 1), cu activitate strategică de planificare (art. 124 alin. 2) și activitate operațională de aplicare a actelor normative și a documentațiilor (art. 124 alin. 3). Nu poate fi subordonat altui funcționar public sau personal contractual, indiferent de tipul structurii (art. 124 alin. 4). Este sprijinit de CTATU (art. 124 alin. 5). Avizul arhitectului-șef nu se supune deliberării consiliului (art. 124 alin. 6). În zonele metropolitane, atribuțiile privind documentațiile revin arhitectului-șef al orașului polarizator (art. 124 alin. 9); în consorții, arhitectului-șef al UAT-ului unde funcția este ocupată (art. 124 alin. 10). Arhitectul-șef al municipiului București convoacă lunar arhitecții-șefi de sector (art. 124 alin. 8). Atribuțiile sale (art. 125 alin. 1): planificare, activitate operațională de autorizare, coordonarea politicilor teritoriale și a strategiei integrate, monitorizarea implementării documentațiilor și autorizațiilor, avizarea temelor de proiectare și a proiectelor de investiții publice pentru conformitate cu documentațiile. Arhitectul-șef de județ coordonează tehnic arhitecții-șefi din județ (art. 125 alin. 2) și fiecare arhitect-șef administrează la nivel local ghișeul unic din Platforma națională (art. 125 alin. 3).

Cerințe de formare pentru funcția de arhitect-șef (art. 126 alin. 1):

Când funcția e vacantă, atribuțiile operaționale pot fi exercitate temporar de alt funcționar din structură care îndeplinește condițiile, pentru maximum 6 luni într-un an calendaristic, sau de arhitectul-șef de județ, pe bază de convenție (art. 126 alin. 2). Inginerii fără studii de urbanism trebuie să absolve cursurile organizate de Institutul Național de Administrație cu Registrul Urbaniștilor în maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcție (art. 126 alin. 3). La concursurile fără candidați, vechimea cerută poate fi redusă la minimum 5 ani la municipii (fără reședințele de județ) (art. 126 alin. 4) și la minimum 3 ani la orașe și comune (art. 126 alin. 5). Personalul consorțiilor administrative exercită prerogative de putere publică și poate semna procese-verbale, avize, certificate de urbanism și autorizații (art. 126 alin. 8), cu aplicarea regimului conflictelor de interese din Legea nr. 161/2003 (art. 126 alin. 9).

Comisia de coordonare pentru așezările informale (art. 127). Organizată de consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, din reprezentanți ai structurilor de urbanism, disciplină în construcții, asistență socială, sănătate publică, problemele romilor, ai comunităților din așezări și ai societății civile (art. 127 alin. 1-2).

CTATU (art. 128). Entitate consultativă care sprijină arhitectul-șef la fundamentarea avizului de inițiere și a avizului tehnic (art. 128 alin. 1), formată din specialiști în urbanism, arhitectură, mediu, peisagistică, monumente, arheologie, drept, sănătate publică, sociologie, economie, geografie, construcții, geodezie, transport (art. 128 alin. 2). Componența și regulamentul se aprobă prin hotărâre a consiliului, la propunerea arhitectului-șef (art. 128 alin. 4). Se organizează la reședințele de județ, municipiul București, sectoare, municipii, orașe și consilii județene; pentru zonele metropolitane funcționează comisia municipiului polarizator (art. 128 alin. 5). Comisia județeană analizează documentațiile tuturor UAT-urilor din județ, cu excepția zonelor metropolitane, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor cu comisie proprie (art. 128 alin. 6). Autorii documentațiilor și angajații firmelor autoare nu participă la decizie (art. 128 alin. 7). Indemnizația de ședință este de 250 lei pe ședință, dar nu mai mult de 1.000 lei pe lună (art. 128 alin. 8).

Secțiunea a 3-a - Atribuții specifice la nivelul capitalei (art. 129-133)

Consiliul General al Municipiului București aprobă strategia integrată, PUG-ul și PUZ-urile municipiului și cooperează cu Consiliul Județean Ilfov și cu consiliile de sector (art. 129 alin. 2). Primarul general asigură elaborarea strategiei, a PUG și a PUZ-urilor de interes general, gestionează baza de date GIS și aprobă PUD-uri și emite certificate de urbanism și autorizații pentru: investiții pe terenuri care depășesc limita unui sector și/sau în extravilan; orice lucrări la monumente clasate individual, la imobile din zone construite protejate, la clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită stabilite prin documentații de urbanism și la imobilele din parcelările înscrise în Lista monumentelor istorice (art. 130 lit. k). Primarul de sector emite autorizațiile la nivel de sector, aprobă PUD-uri și emite certificate de urbanism și autorizații pentru lucrările din sector, cu excepția celor din competența primarului general, inclusiv pentru zonele de protecție a monumentelor și pentru ansambluri și situri (art. 131 lit. e și h). Structura de specialitate a primarului general întocmește referatele tehnice, convoacă CTATU și grupul arhitecților-șefi de sector, avizează proiectele de investiții publice ale Primăriei Generale, gestionează PUG în GIS, alimentează Geoportalul și Registrul Național al Construcțiilor (art. 132 alin. 2) și organizează comisia de acord unic pentru actele din competența primarului general (art. 132 alin. 3 lit. b). Structura de sector întocmește referatele arhitectului-șef de sector, propune avizele de inițiere și avizele tehnice, participă la comisia unică de avizare a Primăriei Generale (art. 133 alin. 2), organizează comisia de acord unic la nivel de sector și redactează certificatele, autorizațiile și avizele de amplasament (art. 133 alin. 3). Articolul 584, din dispozițiile finale, tratează transferul unor competențe între Primăria Generală și sectoare în aplicarea referendumului local din 2024.

Capitolul III - Consolidarea expertizei locale (art. 134-139)

Ce reglementează. Centrele de expertiză ATU, Observatorul Teritorial Național, Platforma națională, Geoportalul național de urbanism și Ghișeul unic național. Capitolul fixează două termene cu efect practic: 90 de zile pentru transmiterea datelor GIS și 5 ani pentru operaționalizarea ghișeului unic.

Centrele de expertiză ATU (art. 134-135). Organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, înființate de autoritățile locale în parteneriat cu alte autorități, la nivel de județ, municipiul București, zonă urbană funcțională, zonă metropolitană, consorțiu sau UAT; se finanțează din bugetul de stat, bugetele locale, venituri proprii și alte surse (art. 134 alin. 2). Atribuții: sprijin tehnic la elaborarea PATJ și PUG, elaborarea planului intercomunitar, asistență pentru strategii, gestionarea documentațiilor GIS, caiete de sarcini și studii, cercetare, informarea populației, analize de impact teritorial, baze de date privind clasele de risc seismic și eficiența energetică, platforme de consultare a documentațiilor, raport anual privind starea teritoriului (art. 134 alin. 3). Sunt conduse de un consiliu director și un director general angajat prin concurs (art. 135 alin. 1), cu compartimente de planificare, monitorizare și mobilitate/reziliență (art. 135 alin. 2). Consiliul director include reprezentantul consiliului județean, câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale și un reprezentant al Ordinului Arhitecților (art. 135 alin. 4). Ministerul poate cofinanța centrele în primii doi ani de la înființare, pe bază de contract de parteneriat (art. 135 alin. 10).

Observatorul Teritorial Național (art. 136). Aplicație informatică interactivă gestionată de minister, care integrează documentațiile și oferă date pentru studiile de fundamentare (art. 136 alin. 1-2), cu două componente: Sistemul de observare și analiză a dinamicilor teritoriale (geoportal cu indicatori statistici) și Platforma națională de planificare urbană și teritorială și de autorizare a construirii (art. 136 alin. 3-4). Respectă principiile cloud first, cloud nativ (OUG nr. 89/2022) și interoperabilitate (Legea nr. 242/2022) (art. 136 alin. 5-6).

Platforma națională (art. 137). Constituită de minister, integrează documentațiile aprobate la nivel local (art. 137 alin. 1); autoritățile locale pot avea platforme proprii corelate cu cea națională (art. 137 alin. 2). Este formată din Geoportalul național de urbanism și Ghișeul unic național de autorizare a construcțiilor (art. 137 alin. 3), operată de autoritățile locale în colaborare cu ministerul (art. 137 alin. 4), interoperabilă cu infrastructura națională geospațială și Registrul Național al Construcțiilor (art. 137 alin. 5).

Geoportalul național de urbanism (art. 138). Platformă online cu toate planurile de amenajare și documentațiile de urbanism aprobate (art. 138 alin. 1). Permite oricărui cetățean să caute și să localizeze parcele și să interogheze zonificarea și reglementările aplicabile, să consulte planurile pe straturi tematice, să descarce rapoarte și date despre servituțile de utilitate publică (art. 138 alin. 2). Drept de editare: persoanele desemnate din autoritățile centrale care stabilesc zone de siguranță și protecție, autoritățile locale prin instituția arhitectului-șef, specialiștii cu drept de semnătură, personalul centrelor ATU și deținătorii de rețele edilitare (art. 138 alin. 3). Toate documentațiile se elaborează în format GIS conform structurii standardizate a ministerului; planșele analogice generate din GIS se semnează de coordonator și devin anexă la hotărârea de aprobare (art. 138 alin. 5). Autoritățile care instituie zone de protecție și siguranță (sanitare, drumuri, aeroporturi, feroviare, metrou, maritime, căi navigabile) trebuie să elaboreze planurile GIS ale limitelor pentru publicare (art. 138 alin. 6); deținătorii de rețele edilitare au obligația să publice și să actualizeze traseele (art. 138 alin. 8). Termen: toate autoritățile, instituțiile și persoanele publice sau private care dețin imobile sau echipamente de interes public ori prestează servicii publice transmit ministerului documentațiile în format GIS în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a codului, cu excepția SNAOPSN pentru informații clasificate (art. 138 alin. 9). Instituțiile SNAOPSN pot vizualiza și descărca planurile rețelelor edilitare georeferențiate (art. 138 alin. 13).

Ghișeul unic național (art. 139). Platformă digitală de intermediere între solicitanți și autorități pentru actele de informare privind documentațiile și pentru cererile de autorizare (art. 139 alin. 1); fiecare autoritate locală gestionează secțiunea propriei UAT (art. 139 alin. 2). Permite transmiterea documentațiilor, comunicarea directă privind clarificările, consultări și emiterea și primirea autorizației de construire sau desființare (art. 139 alin. 3). Niveluri de acces: autorități centrale, autorități locale, operatori de rețele, profesioniști înregistrați în registrele naționale (inclusiv avocați, notari, executori și practicieni în insolvență) și cetățeni (art. 139 alin. 4). Termene: operaționalizarea se face etapizat, pe o perioadă de 5 ani de la data publicării codului, pe măsura integrării PUG-urilor și regulamentelor locale în format GIS (art. 139 alin. 8); la expirarea celor 5 ani, utilizarea ghișeului devine obligatorie pentru toate autoritățile și entitățile emitente de avize, chiar dacă integrarea GIS nu e finalizată (art. 139 alin. 9). Până atunci, procedurile se pot desfășura și potrivit modalităților din legislația în vigoare (art. 139 alin. 10).

Capitolul IV - Registrul Urbaniștilor din România (art. 140-142)

Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism se elaborează de colective de specialiști cu drept de semnătură acordat de Registrul Urbaniștilor din România (art. 140 alin. 1), înscriși în Tabloul Național al Urbaniștilor (art. 140 alin. 2). Registrul este instituție publică autonomă, cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii: tarife de atestare, examinare, înscriere și exercitare a dreptului de semnătură (art. 141 alin. 1); gestionează dreptul de semnătură și recunoaște calificările profesionale conform Legii nr. 200/2004 (art. 141 alin. 2). Atribuții: regulamentul dreptului de semnătură (cu avizul ministerului), cursuri de formare continuă, studii pentru acte normative, regulamentul concursurilor de soluții, statutul profesiei de urbanist, examenul pentru expert tehnic extrajudiciar, desemnarea specialiștilor în comisiile de expertiză judiciară și de licitații (art. 142 lit. a-i).

Titlul IV - Controlul statului în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului. Sancțiuni (art. 143-147)

Ce reglementează. Cine controlează, cota de 0,1% datorată de investitori către I.S.C., contravențiile funcționarilor și autorităților (cu amenzi între 3.000 și 50.000 lei), două infracțiuni și nulitatea documentațiilor. Titlul este esențial pentru investitori din două motive: cota I.S.C. se plătește la fiecare autorizație, iar interdicția documentațiilor de „intrare în legalitate" închide o practică frecventă.

Controlul (art. 143). Controlul elaborării, avizării și aprobării documentațiilor revine ministerului prin I.S.C., IGSU (pentru compatibilitatea Seveso) și autorităților județene (pentru respectarea documentațiilor de rang superior de către UAT-urile de bază) (art. 143 alin. 1). Aplicarea documentațiilor se urmărește de structurile de specialitate ale consiliilor județene și locale și de I.S.C. (art. 143 alin. 2).

Cota I.S.C. Cheltuielile pentru controlul statului se suportă de investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepția lucrărilor la monumente istorice, lăcașuri de cult și a intervențiilor în primă urgență pentru punerea în siguranță a construcțiilor cu pericol public (art. 143 alin. 4). Pentru lucrările supuse procedurii simplificate de notificare, cota este jumătate (0,05%) (art. 143 alin. 5). Virarea se face în contul inspectoratelor județene în construcții odată cu înștiințarea privind începerea lucrărilor (art. 288); întârzierea se penalizează cu 0,15% pe zi, fără a depăși suma datorată (art. 143 alin. 6). Cota se aplică și diferențelor din regularizarea valorii lucrărilor, care se face până la convocarea recepției la terminarea lucrărilor (art. 143 alin. 7). I.S.C. folosește 70% din fond și virează lunar 30% ministerului pentru reglementări tehnice și documentații de interes național (art. 143 alin. 8). Personalul cu atribuții de reglementare din minister beneficiază de majorarea salariului de bază cu 35% (art. 143 alin. 9).

Contravenții (art. 144). Faptele sancționate (art. 144 alin. 1) vizează aproape exclusiv autoritățile, funcționarii și specialiștii cu drept de semnătură. Grupate după cuantumul amenzii (art. 144 alin. 2), cu avertisment la prima abatere:

Constatarea și sancționarea se fac de persoanele împuternicite din autoritățile de control (art. 144 alin. 3). Se aplică OG nr. 2/2001, cu posibilitatea plății a jumătate din minimul amenzii în 15 zile de la comunicarea procesului-verbal (art. 144 alin. 4).

Infracțiuni (art. 145). Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă: întocmirea și semnarea de documentații de către persoane fără drept de semnătură (lit. a); inițierea de către persoane fizice sau juridice, arhitect-șef, primar, președinte de consiliu județean sau personalul de specialitate și aprobarea, cu intenție, de către consilieri a documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a construcțiilor fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației, cu excepția situației prevăzute la art. 150 alin. 14 (lit. b).

Nulitatea (art. 146). Încălcarea procedurii de elaborare, modificare sau aprobare, inclusiv lipsa avizelor sau nerespectarea lor, se sancționează cu nulitatea documentației; dacă viciul afectează doar o parte, nulitatea e parțială (art. 146 alin. 1). Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autorizație sau cu nerespectarea ei, cu excepția art. 150 alin. 14 (art. 146 alin. 2); asemenea documentații sunt nule de drept (art. 146 alin. 3), nulitatea fiind constatată de instanțele de contencios administrativ (art. 146 alin. 4). Specialiștii cu drept de semnătură răspund împreună cu beneficiarul pentru exactitatea datelor și respectarea legislației (art. 146 alin. 5).

Răspunderea funcționarilor (art. 147). Emiterea de certificate de urbanism sau autorizații incomplete, cu date eronate sau contrare documentațiilor atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală (art. 147 alin. 1); la fel emiterea certificatelor fără avizul SNAOPSN când obligația a fost comunicată oficial (art. 147 alin. 2). Persoanele cu atribuții de verificare pot răspunde pentru nerespectarea termenelor, în măsura în care angajatorul constată, după cercetare internă, că faptele le sunt imputabile (art. 147 alin. 3). Persoana juridică de drept public sancționată sau obligată la despăgubiri prin sentință definitivă are obligația de a face cercetare disciplinară și de a se îndrepta împotriva funcționarului vinovat (art. 147 alin. 4).

Cine e afectat. Direct: primari, președinți de consilii județene, arhitecți-șefi, funcționari, specialiști cu drept de semnătură, operatori de utilități. Indirect, toți investitorii: cota de 0,1% (sau 0,05% la notificare) se adaugă la costul oricărei lucrări autorizate, iar termenele sancționate contravențional dau proprietarilor un instrument de presiune asupra autorităților.