(1) Îmbunătățirea performanței energetice, de mediu și de sănătate a clădirilor contribuie la demersurile naționale pentru combaterea schimbărilor climatice, limitarea consumului de resurse și păstrarea calității aerului interior. Proiectarea, execuția și utilizarea construcțiilor trebuie să îndeplinească obiectivele de economisire a energiei, limitarea amprentei de carbon prin stocarea carbonului din atmosferă pe durata de viață a clădirii, să încurajeze utilizarea materialelor din resurse regenerabile, încorporarea materialelor din reciclare, utilizarea energiilor regenerabile, confortul termic și îmbunătățirea calității aerului interior.
(2) Construcțiile reprezintă rezultatul lucrărilor concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice ce au ca finalitate edificarea unor obiective destinate adăpostirii sau asigurării desfășurării unor activități umane.
(3) Prevederile prezentului cod se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, denumite în continuare construcții, pe toată durata de existență a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasa de consecințe sau sursa de finanțare a lucrărilor, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
(4) Instalațiile aferente construcțiilor, prevăzute la alin. (3), cuprind instalațiile electrice, sanitare, termice, de detectare, semnalizare și alarmare incendiu, precum și instalațiile de stingere incendiu, de gaze, de ventilație, de climatizare/ condiționare aer, de alimentare cu apă și de canalizare, exclusiv instalațiile, utilajele și echipamentele tehnologice industriale, precum și sistemele de irigații și nu cuprind dotările.
(1) În funcție de durata de existență, construcțiile se clasifică în:
a) construcții temporare, cu o durată de existență proiectată scurtă, limitată în timp;
b) construcții permanente, cu o durată de existență proiectată lungă.
(2) Construcțiile temporare, cu sau fără fundație, sunt acele construcții care, prin natura materialelor și elementelor din care sunt alcătuite, se demontează rapid cu aducerea amplasamentului la starea anterioară cu costuri minime și care prin actul administrativ de autorizare sau prin acordul emis ca urmare a unei notificări transmise pentru realizarea lucrărilor de construcții, după caz, au stabilită o durată de existență limitată, care nu poate să fie mai mare de 5 ani și care trebuie autorizate sau notificate pentru fiecare nou ciclu de amplasare-utilizare.
(3) Construcțiile permanente sunt acele construcții care nu se încadrează în dispozițiile alin. (2).
(1) Durata de existență a construcției poate fi:
a) normată;
b) proiectată;
c) efectivă.
(2) Durata de existență normată este durata de referință în vederea stabilirii duratei de existență proiectate.
(3) Durata de existență normată este:
a) 100 de ani pentru construcțiile monument istoric clasate și înscrise în Lista monumentelor istorice, conform prevederilor legale;
b) 50 de ani pentru construcțiile permanente, altele decât cele prevăzute la lit. a) și c);
c) 25 de ani pentru construcții agricole, industriale și de depozitare sau pentru elemente sau părți ale acestora;
d) pentru construcțiile temporare durata este stabilită prin autorizația de construire, fără a depăși 5 ani, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege;
e) instalațiile aferente construcțiilor pot avea o durată de existență mai mică, conform specificațiilor tehnice.
(4) Durata de existență proiectată este durata prevăzută de dispozițiile legale și reglementările tehnice aplicabile construcției.
(5) Durata de existență proiectată a construcției este durată stabilită de către proiectant, cu acordul beneficiarului, în funcție de tipul construcției, modul de utilizare și alte caracteristici ale construcției.
(6) Durata de existență proiectată a unei construcții este perioada de timp în care construcția în totalitatea ei, subsisteme sau părți ale acesteia pot fi utilizate în scopul pentru care au fost realizate, luând în considerare activități de întreținere regulate și potrivite, fără însă a fi necesare intervenții majore de reparare.
(7) Durata de existență proiectată nu poate fi mai mică decât durata de existență normată prevăzută la alin. (3), dar poate fi superioară acesteia.
(8) Diferite componente sau subsisteme ale construcției pot avea o durată de existență proiectată diferită față de alte subsisteme și componente sau față de construcție în integralitatea ei, fără a fi mai mică decât durata de existență normată prevăzută la alin. (3).
(9) Stabilirea duratei de existență proiectate a construcției este obligatorie. Aceasta este folosită pentru a stabili performanțele în timp ale construcției.
(10) În vederea asigurării economiei circulare, construcțiile integral demontabile și elementele sau părțile recuperate în etapa de postutilizare vor fi reevaluate din punct de vedere tehnic înainte de fiecare nouă utilizare.
(11) Durata de existență efectivă a construcției este perioadă cuprinsă între data recepției la terminarea lucrărilor și data desființării construcției sau a recepției la terminarea lucrărilor de renovare aprofundată, de la care se proiectează o nouă durată de existență.
(12) În cazul construcțiilor temporare, durata de existență efectivă nu poate depăși durata de existență normată de la alin. (3) lit. d).
(1) În funcție de tipul de utilizare construcțiile se clasifică în:
a) clădiri;
b) amenajări;
c) lucrări inginerești.
(2) În sensul prezentului cod, clădirile sunt construcțiile destinate adăpostirii oamenilor, animalelor, instalațiilor tehnologice, materialelor sau asigurării unor activități umane, influențând nivelul de sănătate, de siguranță și de bunăstare al oamenilor.
(3) Clădirile sunt civile, industriale, agricole, cu caracter special.
(4) Amenajările sunt amenajări civile, amenajări și îmbunătățiri funciare, realizarea de construcții provizorii/ temporare - campinguri, tabere de vară, parcuri, corturi evenimente, amenajarea de spații verzi plantate, amenajarea de spații publice, cercetarea/prospectarea terenurilor, foraje, excavări, cercetări pentru zăcăminte naturale, sprijiniri de maluri, organizarea execuției.
(5) Lucrările inginerești sunt construcții permanente care nu se încadrează în categoria clădiri și amenajări precum lucrări de infrastructură de transport, hidrotehnice, miniere, infrastructură energetică, comunicații electronice.
(1) De la data intrării în vigoare a prezentului cod, sistemul de încadrare a construcțiilor în categorii de importanță este înlocuit de sistemul de încadrare a construcțiilor în clase de consecințe, abordare bazată pe riscurile asociate afectării acestora.
(2) Clasele de consecințe se stabilesc în funcție de tipul și nivelul consecințelor posibile generate de avarierea totală sau parțială a construcției.
(3) Consecințele evaluate în vederea determinării clasei de consecințe în care se încadrează o construcție sunt:
a) pierderi de vieți omenești sau deteriorarea sănătății ori integrității corporale a persoanelor;
b) pierderi economice directe sau indirecte;
c) consecințe de ordin cultural constând în pierderi ale unor elemente de patrimoniu cultural sau natural;
d) consecințe de ordin social;
e) consecințe asupra mediului.
(4) Clasele de consecințe sunt următoarele:
a) clasa de consecințe 1, denumită în continuare CC1;
b) clasa de consecințe 2, denumită în continuare CC2;
c) clasa de consecințe 3, denumită în continuare CC3;
d) clasa de consecințe 4, denumită în continuare CC4.
(5) În sensul alin. (1) și al alin. (4) se aplică următoarele reguli de echivalare:
a) CC1 corespunde categoriei de importanță D și clasei de importanță expunere IV;
b) CC2 corespunde categoriei de importanță C și clasei de importanță expunere III;
c) CC3 corespunde categoriei de importanță B și clasei de importanță expunere II;
d) CC4 corespunde categoriei de importanță A și clasei de importanță expunere I.
(6) Stabilirea clasei de consecințe în care se încadrează o construcție se realizează în funcție de cele mai severe consecințe dintre cele prevăzute la alin. (3).
(7) Construcțiile care se încadrează în CC1 sunt de importanță redusă. În urma avarierii lor totale sau parțiale sunt posibile următoarele riscuri asociate: pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic decât 5; pierderi economice semnificative pentru beneficiarii sau utilizatorii construcțiilor, dar cu impact neglijabil la nivelul comunității locale; consecințe de ordin cultural sau social nesemnificative; degradarea calității unuia sau mai multor factori de mediu, care poate fi complet remediată în maximum 2-4 săptămâni.
(8) Construcțiile care se încadrează în CC2 sunt de importanță normală. În urma avarierii lor totale sau parțiale sunt posibile următoarele riscuri asociate: pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic decât 50; pierderi economice considerabile pentru beneficiarii sau utilizatorii construcțiilor; consecințe de ordin cultural sau social considerabile care produc perturbări și întârzieri ale serviciilor sociale pentru perioade de săptămâni; degradări semnificative ale factorilor de mediu în împrejurimile producerii evenimentului care pot fi îndepărtate în perioade de până la 1-2 luni.
(9) Construcțiile care se încadrează în CC3 sunt de importanță deosebită. În urma avarierii lor totale sau parțiale sunt posibile următoarele riscuri asociate: pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 500; pierderi economice foarte mari care se extind și asupra altor persoane decât beneficiarii și utilizatorii construcțiilor; consecințe de ordin cultural sau social foarte mari, care cauzează afectarea semnificativă a rețelei de utilități și ale serviciilor sociale, perturbări și întârzieri la nivel național pentru perioade de luni de zile; degradări semnificative ale factorilor de mediu la nivel național, depășind cu mult limitele zonei în care s-a produs evenimentul și care pot fi numai în parte îndepărtate într-o perioadă de până la 12 luni.
(10) Construcțiile care se încadrează în CC4 sunt de importanță excepțională, vitală. În urma avarierii lor totale sau parțiale sunt posibile următoarele riscuri asociate: pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mare de 500; pierderi economice extraordinare, cu impact semnificativ național și transfrontalier; consecințe de ordin cultural și social extreme, pierderi care pot fi irecuperabile; degradări semnificative ale factorilor de mediu depășind semnificativ aria geografică națională care pot fi numai parțial îndepărtate într-o perioadă de minimum 12 luni.
(11) Numărul estimat al pierderilor de vieți omenești prevăzut în prezentul articol este statistic calculat și reprezintă numărul de persoane ale căror viață și integritate fizică trebuie protejate prin deciziile luate în etapa de proiectare și execuție.
(12) Stabilirea clasei de consecințe în care se încadrează o construcție este obligatorie pentru:
a) alegerea metodelor de proiectare pentru creșterea performanței construcțiilor;
b) alegerea metodelor de analiză pentru asigurarea siguranței și stabilității construcției pentru asigurarea tuturor criteriilor de performanță;
c) adaptarea construcției la viziunea și obiectivele de sustenabilitate;
d) adaptarea construcției la obiectivele economiei circulare;
e) alegerea metodelor de abordare în ceea ce privește stabilirea condițiilor de performanță din punctul de vedere al mediului înconjurător;
f) alegerea amplorii intervenției adaptat potențialului pierderilor valorilor culturale la construcțiile încadrate ca monumente istorice și de arhitectură;
g) alegerea factorului importanță - expunere la risc generată de construcție;
h) determinarea nivelului de probabilitate de cedare acceptat sau a indicelui de siguranță/indicelui de fiabilitate;
i) determinarea măsurilor de management al calității, de verificare, de inspecție și de control.
(13) În funcție de deciziile luate în timpul proiectării, elemente particulare ale construcției precum instalațiile pot fi proiectate în aceleași clase de consecințe, mai ridicate sau mai scăzute.
(14) Stabilirea clasei de consecințe în care se încadrează o construcție este obligația proiectantului. Stabilirea unei clase de consecințe inferioare clasei de consecințe pe care prezentul cod și legislația subsecventă o indică pentru un anumit tip de construcție este interzisă.
(15) Obligația prevăzută la alin. (14) se aduce la îndeplinire atât la proiectarea construcțiilor și amenajărilor noi, cât și a intervențiilor asupra construcțiilor existente.
(16) Până la data intrării în vigoare a metodologiei de încadrare în clase de consecințe, încadrarea construcțiilor se va realiza exclusiv conform prevederilor anexei nr. 6.
(17) În situația în care o anumită construcție nu se regăsește în anexa nr. 6, construcția este asimilată de către proiectanți, prin numărul de vieți omenești, de răniți, consecințe economice sau pierderi culturale, cu construcția din cea mai apropiată clasă de consecințe din anexa nr. 6. În cazul intervențiilor la construcții existente, care presupun schimbarea destinației, refuncționalizare, supraetajare sau extindere, clasa de consecințe inițială poate fi schimbată motivat.
(1) Lucrările de construire sunt un ansamblu de activități tehnico-economice desfășurate în vederea realizării construcțiilor noi, amenajărilor și intervențiilor asupra construcțiilor existente.
(2) Lucrările de construire se clasifică în:
a) lucrări de realizare a construcțiilor noi;
b) lucrări de amenajări;
c) intervenții asupra construcțiilor existente.
(3) Lucrările de realizare a construcțiilor noi cuprind:
a) realizarea de clădiri;
b) realizarea de lucrări inginerești noi.
(4) Lucrările de amenajări cuprind:
a) realizarea de amenajări civile;
b) realizarea de amenajări și îmbunătățiri funciare;
c) realizarea de construcții provizorii/cu caracter temporar;
d) organizarea de șantier;
e) cercetarea/prospectarea terenurilor și pământurilor, foraje, excavări, cercetări în scopul realizării studiilor topografice, prospecțiunilor geologice, studiilor geotehnice, geofizice, hidrologice;
f) realizarea și amenajarea de spații verzi, plantate;
g) realizarea și amenajarea spațiilor publice.
(5) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente sunt orice lucrări de construire care au ca rezultat modificarea, reparația sau întreținerea construcțiilor existente.
(1) Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală.
(2) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente se clasifică în:
a) lucrări de întreținere și reparații curente, respectiv lucrări care au ca rezultat menținerea sau readucerea la un nivel preexistent și cunoscut a stării de funcționare sau la nivelul de performanță și confort al construcțiilor sau al părților lor sau împiedicarea degradării acestora;
b) lucrări de reparații capitale, respectiv lucrări care vizează extinderea duratei de existență a construcțiilor sau a părților lor prin asigurarea atingerii și continuității unui nivel corespunzător de performanță și confort;
c) lucrări de intervenție în primă urgență, respectiv orice fel de lucrări necesare la construcțiile existente care prezintă pericol de pierdere a stabilității, a funcționalității sau a proprietăților sale unice ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, care au drept rezultat punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în exploatare sau desființarea acestora;
d) lucrări de extindere, respectiv lucrări care au ca rezultat extinderea amprentei la sol și volumului construcției existente;
e) lucrări de supraetajare, respectiv lucrări care vizează extinderea volumului construcției existente prin adăugarea de niveluri suplimentare, întregi sau parțiale, în condițiile menținerii și includerii integrale a construcției existente; în caz contrar, intervenția se asimilează desființării parțiale și reconstruirii;
f) lucrări de refuncționalizare sau schimbare de destinație;
g) lucrări de consolidare, respectiv lucrări care au ca rezultat aducerea la nivelul corespunzător de performanță al construcțiilor și a componentelor lor din punctul de vedere al rezistenței și stabilității;
h) lucrări de modernizare, de reabilitare, respectiv lucrări care au ca rezultat aducerea la nivelul corespunzător de performanță al construcțiilor și a componentelor lor din punctul de vedere al siguranței și accesibilității în exploatare, securității la incendiu, igienei, economiei de energie, izolării, protecției împotriva zgomotului sau utilizării sustenabile a resurselor naturale;
i) lucrări de strămutare, respectiv lucrări de reamplasare a unei construcții existente pe un nou amplasament cu adaptarea la condițiile locale de teren;
j) lucrări de reconstruire, respectiv lucrări de refacere pe același amplasament a unei construcții existente, cu un grad de deteriorare prea avansat pentru a putea fi consolidată sau restaurată sau pentru care costul lucrărilor ar fi prea ridicat prin raportare la valoarea elementelor consolidate sau restaurate; lucrările de reconstruire se referă și la refacerea construcțiilor cu valoare istorică, culturală, arhitecturală, dispărută, deteriorată și refăcută după relevee, arhive vizuale, imagini;
k) lucrări de conservare și restaurare, respectiv ansamblul de lucrări specializate, proiectate, avizate, autorizate și executate în condițiile legii, care au ca scop principal menținerea, reinstituirea, creșterea sau punerea în evidență a valorii culturale a construcției și care pot include, după caz, pe baza și cu respectarea prevederilor avizelor și studiilor specifice, lucrări de conservare, consolidare, reabilitare, sau lucrări de modificare a unor volume, spații, părți ale construcției, elemente constructive și de finisaj, precum și realizarea de elemente constructive noi sau desființarea unor elemente constructive existente;
l) lucrări de remodelare exterioară, respectiv lucrări ce vizează modificarea formei volumului construit fără schimbarea numărului de niveluri sau a suprafeței planșeelor existente sau remodelarea fațadelor; în situația în care această remodelare vizează creșterea volumului ultimului nivel al unei clădiri prin schimbarea formei acoperișului în scopul transformării podului în mansardă sau creșterii suprafeței unei mansarde existente, aceasta poartă denumirea de mansardare;
m) lucrări de remodelare interioară;
n) lucrări de desființare sau demontare parțială sau totală;
o) lucrări de conservare la întreruperea temporară a execuției lucrărilor.
(1) În ceea ce privește drumurile publice, intervențiile asupra construcțiilor existente includ lucrări de întreținere și de reparații.
(2) Lucrările de întreținere sunt:
a) lucrări de întreținere curentă care se execută în mod permanent pentru menținerea curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă, de siguranță rutieră și la clădiri anexe drumurilor;
b) lucrări de întreținere periodică care se execută periodic și planificat în scopul compensării parțiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă, de siguranță rutieră și clădirilor anexe drumurilor.
(3) Lucrările de reparații se clasifică în:
a) reparații curente care se execută periodic pentru compensarea parțială sau totală a capacității structurale portante și uzurii produse drumurilor, podurilor și anexelor acestora, în vederea funcționării în condiții normale și de siguranță rutieră;
b) reparații capitale care se execută periodic pentru a compensa integral uzura fizică și morală sau pentru a îmbunătăți caracteristicile tehnice ale drumurilor, podurilor și anexelor acestora în vederea atingerii nivelului impus de creștere a traficului rutier și în raport cu cerințele categoriei din care face parte drumul, având în vedere condițiile prezente și cele de perspectivă.
(4) Lucrările de întreținere sunt compuse din:
a) servicii pregătitoare aferente întreținerii drumurilor;
b) lucrări și servicii privind întreținerea curentă a drumurilor;
c) lucrări și servicii privind întreținerea periodică a drumurilor pe criterii de performanță;
d) lucrări privind întreținerea curentă și periodică la poduri, podețe, pasaje și tuneluri.
(5) Lucrările de reparații sunt compuse din:
a) servicii pregătitoare aferente reparării drumurilor;
b) lucrări privind reparațiile curente ale drumurilor;
c) lucrări privind reparațiile capitale ale drumurilor;
d) lucrări privind reparațiile capitale la poduri, podețe, pasaje și tuneluri.
(1) Intervențiile asupra investițiilor existente la infrastructura de transport feroviar includ:
a) lucrări de întreținere;
b) lucrări de reparație;
c) lucrări de reînnoire și reparații capitale;
d) intervenții de primă urgență;
e) lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare.
(2) Lucrările de întreținere a infrastructurii de transport feroviar reprezintă activitatea permanentă și continuă de revizie în vederea prevenirii, de remediere pe loc a defecțiunilor și de înlocuire planificată a componentelor infrastructurii a căror uzură este avansată cu scopul de a menține componentele infrastructurii feroviare în limitele de bună funcționare.
(3) Lucrările se efectuează în conformitate cu reglementările în vigoare, în baza programelor de lucru periodice.
(4) Lucrările de întreținere a infrastructurii de transport feroviară includ:
a) lucrările de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii, respectiv ansamblul șină-traversă, aparate de cale, elementele de prindere și piatra spartă, elementele trecerilor la nivel, care se execută pe același amplasament, fără a modifica poziția căii în plan;
b) lucrările de înlocuire a elementelor instalațiilor feroviare specifice de semnalizare, siguranță, comunicații electronice sau tehnologice, cum ar fi, fără a se limita la: (i) instalațiile fixe de siguranță și conducere operativă a circulației feroviare, aferente liniilor de cale ferată aparținând infrastructurii feroviare publice;
(ii) echipamentele și instalațiile de siguranță a circulației și a activității de manevră din triajele de rețea ale căii ferate;
(iii) rețele fixe de comunicații electronice feroviare;
(iv) instalații fixe de tracțiune electrică, energoalimentare, linie de contact, protecția instalațiilor din cale și vecinătate.
(5) Lucrările de reparații reprezintă repararea, recondiționarea, înlocuirea componentelor infrastructurii care generează sau pot genera limitări ale performanțelor circulației trenurilor din cauza stării avansate de degradare.
(6) Lucrările de reparații vizează:
a) în sectorul linii - asigurarea condițiilor de siguranță a circulației și păstrarea vitezei proiectate de circulație prin repararea și/sau înlocuirea componentelor defecte ale infrastructurii feroviare care generează sau pot genera restricții de viteză și apariția punctelor periculoase;
b) în sectorul instalații de semnalizare feroviară - repararea, recondiționarea, înlocuirea componentelor cu grad avansat de uzură în scopul prevenirii defectărilor potențial periculoase și de scoatere din funcție totală sau parțială a instalațiilor de semnalizare cărora le aparțin.
(7) Lucrările de reînnoire, reparații capitale a infrastructurii feroviare reprezintă lucrările majore de înlocuire a componentelor infrastructurii feroviare cu altele noi, cu aceiași parametri tehnici, fără îmbunătățirea performanțelor globale ale infrastructurii feroviare.
(8) Intervențiile de primă urgență sunt orice fel de lucrări necesare la investițiile aferente infrastructurii de transport feroviar care prezintă pericol de pierdere a stabilității, a funcționalității sau a proprietăților sale unice ca urmare a unor procese de degradare determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv la instalațiile aferente acestora, pentru:
a) punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în exploatare;
b) desființarea acestora.
(9) Lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare reprezintă lucrările majore de înlocuire a componentelor infrastructurii feroviare cu altele noi, cu parametri tehnici superiori celor înlocuiți, cu îmbunătățirea performanțelor globale ale infrastructurii feroviare. Lucrările de modernizare pot aduce modificări de structură și traseu ale infrastructurii feroviare.
(1) Calitatea construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a exigențelor beneficiarilor, utilizatorilor și colectivităților.
(2) Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri și mijloace care concură la realizarea calității construcțiilor în toate stadiile ciclului de viață al acestora.
(3) Sistemul calității în construcții are ca scop asigurarea proiectării, realizării și exploatării unor construcții și instalații de calitate corespunzătoare, în scopul protejării interesului public și a intereselor private în formule sustenabile, pentru a proteja sănătatea și viața oamenilor, integritatea bunurilor acestora, în condițiile respectării intereselor patrimoniale și ecologice ale societății și comunităților.
(4) Sistemul calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, inclusiv celor care nu necesită autorizație de construire, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasă de consecințe sau sursă de finanțare.
(5) Sistemul calității se aplică în mod diferențiat în funcție de clasele de consecințe ale construcțiilor, conform regulamentelor și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.
(6) Sistemul calității din prezentul cod nu se aplică exigențelor privind echipamentele tehnologice de producție și instalațiilor aferente care asigură funcționarea acestora.
(1) Sistemul calității în construcții se compune din:
a) activitatea de reglementare în construcții și totalitatea reglementărilor produse de această activitate;
b) activitatea de certificare a performanței și conformității produselor pentru construcții;
c) activitatea de agrementare tehnică în construcții;
d) activitatea metrologică în construcții;
e) proiectarea, verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
f) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și auditul energetic al clădirilor;
g) managementul calității în construcții;
h) activitatea de acreditare și/sau autorizare a laboratoarelor de analize și încercări în construcții;
i) activitatea de autorizare și/sau atestare profesională a calificării tehnico-profesionale a specialiștilor care desfășoară activitate în construcții;
j) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcții și a operatorilor economici care execută sisteme pentru construcții;
k) pregătirea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor;
l) formarea profesională continuă a lucrătorilor din activitatea de construcții și de producere a materialelor de construcții;
m) activitatea de autorizare și avizare a construcțiilor;
n) activitatea de urmărire a comportării în exploatare, precum și postutilizarea construcțiilor;
o) exercitarea controlului de stat al calității în construcții;
p) roluri și responsabilități ale factorilor implicați;
q) sistemul de răspundere și asigurare aplicabil factorilor implicați;
r) recepția construcțiilor.
(2) În condițiile prezentului cod, în vederea realizării unui cadru de elaborare unitar privind autorizarea lucrărilor de construcții, toate reglementările tehnice, norme, normative, instrucțiuni, cu aplicabilitate în domeniul construcțiilor și urbanismului, elaborate de ministere și de alte organe ale administrației publice centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(3) Regulamentele cu privire la componentele sistemului calității în construcții se elaborează de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru lucrările de infrastructură de transport de interes național, definite conform anexei nr. 1, Regulamentul privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național se elaborează de ministerul responsabil în domeniul transporturilor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5) Procedurile pentru aplicarea regulamentelor prevăzute la alin. (3) și, după caz, a instrucțiunilor în aplicarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(1) Activitatea de reglementare în construcții asigură aplicarea cerințelor fundamentale referitoare la componentele sistemului calității prevăzute la art. 376.
(2) Activitatea de reglementare în construcții constă în elaborarea unui sistem de reglementări tehnice în domeniu, precum și de activități specifice corelative activității de reglementare, astfel cum sunt cercetarea, testarea, studiile, auditul, crearea băncilor de date și realizarea de prototipuri.
(3) Reglementările tehnice cuprind prevederi privind proiectarea și execuția construcțiilor, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, eficiența energetică în clădiri, inspecția tehnică în exploatare a instalațiilor pentru construcții, cerințe și niveluri de performanță la produse pentru construcții, exploatarea și intervenții în exploatare la construcții existente, precum și postutilizarea construcțiilor, a căror aplicare este obligatorie în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor. Aceste reglementări se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția reglementărilor tehnice specifice privind construcțiile inginerești pentru infrastructura de transport de interes național, care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, cu respectarea regimului general al sistemului calității în construcții. Toate reglementările tehnice în construcții se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se fac publice persoanelor interesate inclusiv prin publicarea pe pagina de internet a ministerului responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu specificații tehnice de referință armonizate, respectiv certificarea conformității acestora cu specificații tehnice de referință nearmonizate se efectuează, prin grija producătorului/ fabricantului, de către organisme notificate/desemnate/ acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și procedurile aplicabile.
(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute de art. 386 din prezentul Cod, în funcție de utilizarea preconizată a acestora.
(3) În cazul lucrărilor de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și declararea, în condițiile legii, a performanței, respectiv a conformității acestora.
(4) Prevederile art. 368 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile prezentului cod, aptitudinea de utilizare, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă și de întreținere a acestora.
(2) În cazul lucrărilor de construcții este interzisă folosirea de produse, procedee, echipamente tradiționale sau noi pentru care nu există agremente tehnice.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se pot utiliza tehnici și materiale consacrate pentru cultura și identitatea locală sau în scopul restaurării monumentelor istorice sau a construcțiilor din zone construite protejate sau peisaje protejate, numai dacă acestea sunt prevăzute în proiect, iar performanțele acestora asigură respectarea cerințelor fundamentale.
Activitatea de metrologie în construcții asigură administrarea, confirmarea metrologică și utilizarea echipamentelor de măsurare utilizate în acest domeniu.
(1) Acreditarea/Autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții se face în conformitate cu prevederile legale.
(2) Autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții se realizează de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C.
(3) Procedura de evaluare a laboratoarelor de analize și încercări în vederea autorizării se aprobă prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(1) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor care desfășoară activitate în construcții - verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici pentru clădiri - pe domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, corespunzător cerințelor fundamentale prevăzute de art. 386 din prezentul cod, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora.
(2) I.S.C. organizează autorizarea responsabililor tehnici cu execuția și a diriginților de șantier, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora.
(3) Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor care desfășoară activități de verificatori de proiecte și experți tehnici ai obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, așa cum sunt acestea definite de dispozițiile art. 100 pct. 59 și 82 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor care desfășoară activități de verificatori de proiecte și experți tehnici ai instalațiilor de utilizare a gazelor naturale, potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Ministerul de resort din domeniul protecției patrimoniului cultural, prin intermediul instituțiilor publice din subordine, organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice, potrivit Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Activitățile, atribuțiile și modul de exercitare a dreptului de practică de către specialiști care desfășoară activități în construcții se stabilește prin hotărâre a Guvernului, prin ordin al autorității publice competente în domeniul energiei în cazul specialiștilor prevăzuți la alin. (3) și prin ordin al autorității publice competente în domeniul protecției patrimoniului cultural în cazul specialiștilor prevăzuți la alin. (5).
(7) În vederea atestării specialiștilor care desfășoară activitate în construcții, pentru fiecare sesiune de atestare tehnico-profesională organizată, ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor constituie comisii de examinare din care pot face parte specialiști desemnați de asociațiile profesionale, precum și reprezentanți ai mediului academic.
(8) Tarifele pentru autorizarea specialiștilor prevăzuți la alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, la propunerea ISC, și se suportă de către părțile interesate.
(1) Certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții constă în verificarea și recunoașterea capabilității și capacității operatorilor economici de a executa una sau mai multe activități specifice domeniului execuției lucrărilor de construcții și/sau sisteme pentru construcții.
(2) Activitatea de certificare a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții se realizează cu respectarea următoarelor principii: al liberului acces la piață, al asigurării interesului public, al proporționalității și al nediscriminării.
(3) Activitatea de certificare, activitate de interes public, se realizează printr-o asociație de certificare a calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții.
(4) Pentru realizarea activității de certificare se înființează Asociația Română de Certificare a Operatorilor din Construcții, asociație responsabilă cu derularea procesului de certificare a calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor, denumită în continuare Asociația de certificare, persoană juridică de drept privat, de interes public, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial, înființată conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului cod.
(5) Asociația de certificare se constituie prin participarea liberă a cel puțin unei entități din fiecare din categoriile următoare:
a) organizațiile patronale reprezentative în sectoarele de negociere colectivă din construcții, în sensul Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare;
b) asociațiile/federațiile de asociații care reprezintă interesele profesioniștilor din construcții, instalații pentru construcții, utilaj tehnologic pentru construcții și fie au statut de utilitate publică, fie pot proba îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare;
c) instituțiile de învățământ superior în cadrul cărora sunt autorizate să funcționeze specializări/programe de studii universitare de licență în ramura de știință „științe inginerești“ și/sau ramura de știință „arhitectură“.
(6) Înainte de depunerea documentației pentru dobândirea personalității juridice, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și în situația modificărilor, statutul asociației de certificare se avizează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(7) Asociația de certificare are un aparat executiv care realizează activitățile operaționale necesare funcționării asociației și asigurării activității de certificare și un consiliu de certificare care analizează și evaluează respectarea criteriilor de certificare, conform regulamentului.
(8) Consiliul de certificare este format din specialiști din administrația publică, arhitectură, construcții, instalații pentru construcții, utilaj pentru construcții, educație. Membrii Consiliului de certificare sunt desemnați de către:
a) ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor;
b) ministerul responsabil în domeniul transporturilor;
c) instituția publică care exercită controlul de stat în domeniul construcțiilor;
d) organizațiile patronale reprezentative din sectoarele de negociere colectivă din construcții, în sensul legislației privind dialogul social;
e) asociațiile/federațiile de asociații care reprezintă interesele profesioniștilor din construcții, instalații pentru construcții, utilaj tehnologic pentru construcții și fie au statut de utilitate publică, fie pot face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare;
f) instituțiile de învățământ superior în cadrul cărora sunt autorizate să funcționeze specializări/programe de studii universitare de licență în ramura de știință „științe inginerești“ relevante pentru domeniul construcțiilor și/sau ramura de știință „arhitectură“.
(9) Asociația de certificare se autofinanțează din tarife de certificare, fonduri externe nerambursabile, obținute prin participarea la programe și proiecte naționale sau internaționale, donații, sponsorizări, alte surse legal constituite.
(10) Criteriile tehnice, administrative și economico-financiare, modalitatea de certificare a operatorilor economici pe categorii de lucrări de construire sau de sisteme pentru construcții, organizarea și funcționarea Consiliului de certificare se stabilesc prin intermediul unui regulament conform prevederilor art. 376, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului propusă de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, pe baza propunerilor Asociației de certificare.
(11) Procesul de certificare a calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții se finalizează prin emiterea unui certificat a cărui formă, suport, termen de valabilitate și condiții privind suspendarea/anularea acestuia se reglementează prin regulamentul prevăzut la alin. (10).
(12) Asociația de certificare înființează și gestionează un registru digital al operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții certificați în condițiile prezentului articol. Informațiile din registrul digital sunt informații de interes public.
(13) În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică în domeniul executării lucrărilor de construcții, autoritățile sau entitățile contractante au obligația de a solicita prezentarea certificatului prevăzut la alin. (11) ca dovadă a îndeplinirii cerințelor referitoare la capacitatea tehnică și profesională, în conformitate cu legislația aplicabilă, începând cu data de 1 iunie 2027.
(1) Proiectarea și executarea construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora se realizează astfel încât să fie asigurată capacitatea acestora de a rezista la riscurile naturale și antropice care pot afecta construcția.
(2) Construcția rezilientă este construcția care prezintă un risc redus de cedare, consecințe reduse în ceea ce privește avarierile, pierderile de vieți omenești, pierderile economice și sociale, timp redus pentru readucerea construcției la nivelul de performanță premergător unui eveniment natural sau antropic care a avut consecințe negative importante pentru construcție și costuri reduse asociate refacerii.
(3) Reglementările tehnice în construcții în vigoare furnizează prevederi și reguli a căror respectare conduce la un nivel de performanță al construcției standard, minimum acceptabil, cu un nivel de risc acceptabil pentru societate.
(4) Nivelul de performanță al construcției standard este nivelul minim la care se poate proiecta și construi și pe care orice construcție nouă trebuie să-l atingă, valorile standard fiind determinate de clasele de consecințe ale construcțiilor.
(1) În zonele expuse riscurilor naturale și antropice, construcțiile și infrastructurile trebuie să fie proiectate, executate și exploatate astfel încât să fie reziliente la schimbările climatice, pentru reducerea vulnerabilității comunităților expuse hazardurilor.
(2) Vulnerabilitatea fizică a construcțiilor și infrastructurilor, cauzată de hazardurile naturale și antropice, trebuie redusă semnificativ prin respectarea standardelor de performanță și a tehnicilor de construcție.
(1) Cerințele fundamentale reprezintă standardele de performanță minime pe care construcțiile și lucrările de construcții trebuie să le îndeplinească pe toată durata de existență a acestora, atât în ansamblu, cât și pe părți separate utilizării preconizate.
(2) Aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe domenii și categorii de construcții și specialități de instalații aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în construcții.
(3) Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată a ciclului de viață al construcției, a următoarelor cerințe fundamentale:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranța și accesibilitatea în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale;
h) emisii în mediul exterior al construcțiilor.
(1) Obligația privind asigurarea cerințelor fundamentale revine factorilor implicați în domeniul construcțiilor, potrivit responsabilităților fiecăruia.
(2) Este interzisă derogarea de la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor prin contracte încheiate între persoane fizice și/sau juridice.
(1) Cerințele privind rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor, prevăzute de reglementările tehnice în vigoare, se stabilesc în mod diferit în funcție de tipul construcției vizate și clasa de consecințe în care se încadrează construcția.
(2) Cerințele privind rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor vizează proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor astfel încât să aibă loc:
a) evitarea prăbușirii totale sau parțiale a construcției;
b) evitarea producerii unor deformații, deplasări și/sau vibrații de amplitudine inacceptabilă pentru exploatarea normală;
c) limitarea avarierii elementelor nestructurale, a instalațiilor și a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor structurale;
d) evitarea producerii, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip colaps progresiv disproporționate în raport cu cauza inițială care le-a produs.
(1) Pentru îndeplinirea cerinței privind securitatea la incendiu, construcțiile în ansamblu și părțile lor componente trebuie să fie proiectate, executate, echipate și utilizate astfel încât, în cazul producerii unui incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcției să fie asigurată pe o perioada de timp normată;
b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției să fie limitate;
c) extinderea focului către construcțiile învecinate să fie limitată;
d) ocupanții să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace;
e) să fie luată în considerare siguranța echipelor de intervenție.
(2) Scopurile urmărite prin îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu vizează:
a) protecția populației împotriva riscului de vătămare sau îmbolnăvire cauzate de incendii;
b) protejarea proprietății/mediului construit împotriva distrugerilor cauzate de incendii;
c) facilitarea acțiunilor de salvare/evacuare și de stingere a incendiilor.
În documentațiile tehnice specifice se precizează performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate la incendiu a construcțiilor cu orice destinație, care se stabilesc și se realizează în funcție de:
a) clasa de consecințe a construcției;
b) destinația, tipul de construcție și capacitatea maximă simultană de utilizatori;
c) riscurile de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție;
d) nivelul de stabilitate la incendiu al construcției;
e) condițiile specifice destinației construcției;
f) posibilitatea de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu.
(1) Îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu, conform reglementărilor instituite prin legi speciale, este obligatorie la proiectarea și realizarea construcțiilor noi, precum și în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasă de consecințe sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
(2) Menținerea cerințelor de securitate la incendiu pe toată durata de existență proiectată a construcției este obligația proprietarului/administratorului construcției.
(3) În cazul lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, proiectanții stabilesc măsuri alternative de protecție la incendiu care să vizeze îmbunătățirea acelor criterii care nu pot fi îndeplinite.
(4) În cazul construcțiilor clasate monumente istorice potrivit legii, prevederile tehnice privind securitatea la incendiu au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează valoarea culturală a monumentelor respective.
(1) Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viață, amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a ocupanților sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul construirii, utilizării, demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele:
a) emanații de gaze toxice;
b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili, de gaze care produc efect de seră;
c) emisii de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;
d) emisii de radiații periculoase;
e) scurgerea de substanțe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafață sau în sol;
f) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă sau substanțe care au un impact negativ diferit asupra apei potabile;
g) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau lichide;
h) prezența umidității în anumite părți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul acesteia.
(2) Soluțiile arhitecturale, amenajările interioare și exterioare, amplasarea urbanistică și instalațiile și echipamentele aferente construcțiilor, indiferent de forma de proprietate, trebuie să asigure spațiilor și facilităților create respectarea condițiilor minime obligatorii de igienă și sănătate a populației, în conformitate cu condițiile stabilite prin reglementările specifice întocmite, avizate și aprobate conform legii.
(3) Reglementările minime obligatorii privind igiena și sănătatea populației se referă la:
a) igiena personală - asigurarea facilităților necesare pentru asigurarea igienei proprii;
b) calitatea apei;
c) calitatea aerului;
d) asigurarea ventilației;
e) asigurarea suprafețelor și volumelor minime obligatorii potrivit funcțiunii construcției;
f) iluminarea naturală și artificială;
g) confortul termic;
h) evitarea igrasiei și mucegaiurilor;
i) eliminarea apelor uzate și apelor industriale;
j) gestionarea deșeurilor.
(1) Lucrările de construcții se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului, inclusiv respectarea regimului plantațiilor și defrișărilor.
(2) Prin intermediul proiectului tehnic de organizare a execuției lucrărilor de construcții se prevăd măsuri specifice de protecție a vegetației arboricole și de arbuști în timpul lucrărilor.
(3) Defrișările se realizează exclusiv în baza unui studiu dendrologic, care identifică elementele vegetale a căror menținere pe teren este obligatorie, precum și elementele vegetale a căror defrișare este permisă sub condiția replantării ulterioare.
(4) Eliminarea plantațiilor care afectează stabilitatea terenurilor este în toate cazurile interzisă, defrișarea acestora nu se poate realiza decât în cadrul lucrărilor de regenerare a fondului vegetal îmbătrânit și/sau degradat.
(1) Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări se efectuează în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului, potrivit legii speciale aplicabile și principiului economiei circulare.
(2) În vederea prevenirii acumulării și gestionării deșeurilor generate pe amplasament în timpul lucrărilor de construire/demolare și la intervențiile asupra construcțiilor existente, în conformitate cu legislația specifică, se implementează următoarele măsuri:
a) producătorii și deținătorii de deșeuri din construcții, persoane juridice, sunt obligați cumulativ să clasifice și să codifice deșeurile generate din activitate în lista deșeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare, după care să întocmească o listă a acestora;
b) producătorii și deținătorii de deșeuri din construcții sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă;
c) titularul autorizației de construire/desființare, precum și beneficiarul unor lucrări de construire/desființare care se realizează pe baza procedurii simplificate de notificare, potrivit prezentului cod, au obligația de a avea un plan de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri și de gestionare a deșeurilor rezultate din activități de construire și/sau desființare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare;
d) producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu respectarea prevederilor legale;
e) titularii autorizației de construire/desființare au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare;
f) producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația supunerii deșeurilor care nu au fost valorificate unei operațiuni de eliminare în condiții de siguranță;
g) costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor se suportă de către producătorul de deșeuri.
(3) Responsabilitatea gestionării deșeurilor din construcții aparține dezvoltatorului, producătorului și antreprenorului.
Construcțiile și orice parte a acestora trebuie să fie proiectate, executate, exploatate, întreținute sau demontate astfel încât pe parcursul întregului ciclu de viață să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentări sau pagube în cursul utilizării, cum ar fi alunecări, căderi, loviri, arsuri, electrocutări, leziuni cauzate de acțiunile naturale, explozii și tâlhării. Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități, cu mobilitate redusă și cu probleme de orientare și să fie utilizabile de către aceste persoane.
(1) Siguranța circulației pietonale impune asigurarea protecției utilizatorilor împotriva riscului de accidentare, în timpul deplasării pedestre, în interiorul clădirii, precum și în exteriorul clădirilor pe spațiul pietonal aferent acestora.
(2) Siguranța circulației cu mijloace de transport mecanizat presupune protecția utilizatorilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării cu ascensorul sau scara rulantă.
(3) Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații impune asigurarea protecției utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres, provocat de posibila funcționare defectuoasă a instalațiilor.
(4) Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere impune protecția utilizatorilor și a bunurilor din interior în decursul activităților de curățire sau reparare a unor parți din clădire pe durata exploatării acesteia.
(5) Siguranța la intruziuni și efracții impune protecția utilizatorilor împotriva eventualelor acte de violență, tâlhărie, furt, vandalism, precum și împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor.
(1) Accesibilitatea construcțiilor impune asigurarea protecției utilizatorilor în timpul exploatării unei construcții în ceea ce privește:
a) accesul și ieșirea din clădire, precum și circulația în interiorul clădirii în condiții de siguranță;
b) accesul și ieșirea din clădire a autovehiculelor în condiții de siguranță;
c) asigurarea accesului și circulația în condiții de siguranță în interiorul clădirii a persoanelor cu dizabilități, a copiilor și a persoanelor vârstnice.
(2) Clădirile publice sau private și spațiile publice, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să fie accesibile tuturor persoanelor, inclusiv persoanelor cu dizabilități, indiferent de tipul de dizabilitate, fizică, senzorială, cognitivă, mentală sau psihică, în conformitate cu condițiile stabilite prin reglementările specifice întocmite, avizate și aprobate conform legii.
Siguranța construcțiilor împotriva atacurilor teroriste se asigură prin proceduri tehnologice și organizatorice, prin luarea în considerare la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor a nivelului de risc de atac terorist a unor prevederi constructive suplimentare celor utilizate în mod obișnuit, cum sunt:
a) elemente constructive de protecție;
b) sisteme de management informatice și automatizări cu care sunt înzestrate construcțiile;
c) redundanță structurală, funcțională, de evacuare, de stingere a incendiilor;
d) sisteme de supraveghere și monitorizare umane, automate și digitale.
(1) În vederea asigurării siguranței în caz de dezastre, atac terorist sau război, pentru construcțiile determinate potrivit legii speciale, se realizează adăpostul de protecție civilă.
(2) Adăposturile de protecție civilă se realizează exclusiv pe baza avizului de protecție civilă emis de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene/București - Ilfov, în cadrul procedurii de autorizare a lucrărilor de construire pentru construcțiile menționate în cadrul alin. (1).
(3) Adăpostul de protecție civilă se realizează în conformitate cu normele tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi, aprobate în condițiile legii.
(1) Proiectarea și executarea construcțiilor, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, se realizează astfel încât zgomotul perceput de către utilizatori sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu pericliteze sănătatea acestora și să le permită locuirea/utilizarea construcției în condiții satisfăcătoare.
(2) Performanța acustică se realizează prin intermediul următoarelor condiții tehnice specifice:
a) protecția față de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii;
b) protecția față de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spațiu închis;
c) protecția împotriva zgomotului de impact;
d) protecția față de zgomotul produs de echipamentele și instalațiile tehnice ale clădirii;
e) protecția împotriva zgomotului reverberat excesiv și zgomotului produs în spațiul respectiv;
f) protecția mediului înconjurător față de zgomotul produs de surse din interiorul construcțiilor sau în legătură cu acestea.
(3) Condițiile tehnice se aprobă prin acte normative și reglementări tehnice, în condițiile legii.
(1) Construcțiile cu instalațiile lor de încălzire, răcire, iluminare și ventilare trebuie proiectate și executate astfel încât consumul de energie necesar funcționării să fie cât mai mic, ținând cont de ocupanți și de condițiile locale de climă.
(2) Construcțiile trebuie, de asemenea, să fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puțină energie pe parcursul construirii și desființării lor.
(3) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină în baza consumului calculat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirii sau a consumului real de energie și reflectă consumul de energie pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal: încălzirea/răcirea, prepararea apei calde menajere, ventilarea și iluminatul.
(4) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor și este exprimată prin indicatori de performanță. Metodologia cuprinde cel puțin următoarele elemente: caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, sistemele tehnice ale clădirii, amplasarea clădirii incluzând orientarea, parametrii climatici exteriori și influența contextului peisagistic, sistemele solare pasive și de protecție solară, ventilarea mecanică/naturală, climatul interior al clădirii, respectiv aporturile interne de căldură, asigurarea energiei din surse regenerabile, precum și alte elemente care influențează necesarul de energie.
(5) Principalii indicatori care determină performanța energetică a clădirii/unității de clădire sunt: clasa energetică, consumul total specific de energie primară, indicele de emisii echivalent CO_2 și consumul total specific de energie din surse regenerabile.
(1) Lucrările la clădirile noi și lucrările de intervenție asupra clădirilor existente se realizează astfel încât consumul total de energie primară al unei clădiri necesar pentru asigurarea condițiilor de climat interior confortabil și sănătos, inclusiv de calitate corespunzătoare a aerului interior, să fie inferior sau egal cu un nivel de consum maxim admis, stabilit prin reglementările tehnice în vigoare.
(2) Cerințele privind performanța energetică a clădirilor sunt stabilite prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin reglementările tehnice subsecvente.
(1) Sustenabilitatea ecologică, economică sau funcțională a unei construcții, inclusiv a instalațiilor aferente, impune proiectarea și executarea acesteia astfel încât amprenta de carbon generată atât în faza de execuție a construcției, cât și în perioada de exploatare a acesteia, precum și consumul de energie necesar funcționării să fie aproape egal cu zero sau foarte scăzut și acoperit cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere.
(2) Construcțiile și instalațiile trebuie proiectate, executate și desființate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:
a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor prin recuperarea și reutilizarea materialelor și părților componente, după demolare;
b) utilizarea în vederea executării lucrărilor de construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul și cu un impact redus privind consumul de energie și a altor resurse;
c) utilizarea de tehnologii avansate care să favorizeze consumul redus de energie;
d) utilizarea de surse de energie regenerabile și reutilizabile.
(1) Strategia de sustenabilitate se elaborează de către proiectant în mod obligatoriu în cadrul stadiului 0 din cadrul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, potrivit art. 494 alin. (1) lit. o).
(2) Strategia de sustenabilitate conține referiri la cele șase elemente-cheie ale unei abordări sustenabile:
a) folosirea rațională a resurselor;
b) minimizarea poluării și a amprentei de carbon;
c) crearea unui mediu sănătos;
d) susținerea bunăstării și sănătății comunităților;
e) conservarea biodiversității;
f) asigurarea managementului proceselor.
(1) Calitatea ecologică a construcțiilor este definită de următoarele obiective:
a) integrarea în mediul de proximitate, opțiune integrată privind procedeele și produsele de construcție;
b) gestionarea deșeurilor de construcție;
c) gestionarea energiei;
d) gestionarea apei;
e) menținerea în stare de funcționare;
f) asigurarea confortului termic, acustic, vizual și olfactiv;
g) asigurarea condițiilor sanitare;
h) asigurarea calității aerului și a apei.
(2) Indicatori suplimentari ai calității ecologice a construcțiilor pot fi:
a) procentul de materiale reciclate utilizate;
b) gradul de reducere a materialelor toxice folosite;
c) reducerile emisiilor de CO_2 la construirea și utilizarea construcției;
d) procentul de reducere a necesarului de energie;
e) utilizarea panourilor fotovoltaice sau a altor surse energetice alternative fezabile;
f) folosirea luminii solare în detrimentul celei artificiale;
g) evaluarea și utilizarea alternativelor tehnice.
(3) Clădirile ecologice sunt construcții eficiente din punctul de vedere al costurilor de întreținere și operare, a căror valoare crește pe măsura trecerii timpului prin impactul pozitiv asupra mediului natural și social.
În vederea creșterii performanței energetice a clădirilor și îmbunătățirii calității aerului, se instituie următoarele obligații, după următorul calendar:
a) până la actualizarea planurilor urbanistice generale cu delimitarea zonelor în care sunt introduse măsuri pentru creșterea calității aerului în centrele urbane, consiliile locale vor adopta prin hotărâri, în baza propunerii compartimentelor de specialitate în domeniul urbanismului și mediului, delimitarea zonelor cu emisii zero și a zonelor cu emisii scăzute, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod;
b) începând cu 1 ianuarie 2027, autorizarea lucrărilor de construire a clădirilor sau părților de clădiri cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale, de depozitare, inclusiv parcaje acoperite, cu o suprafață construită mai mare de 1.000 mp, va fi condiționată de prevederea de acoperișuri verzi, adaptate condițiilor climatice, pe cel puțin jumătate din suprafață. Prin acoperiș verde se înțelege acel acoperiș pe care este prevăzut, în mod deliberat, prin proiect, vegetație, peste stratul care realizează protecția la intemperii;
c) începând cu 1 ianuarie 2027 parcările exterioare de peste 500 mp asociate clădirilor sau părților de clădiri cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale, de depozitare, precum și parcările noi exterioare deschise publicului cu suprafață mai mare de 500 mp trebuie să încorporeze dispozitive tehnice care favorizează permeabilitatea și infiltrarea apei pluviale sau evaporarea acesteia, precum sisteme de drenaj sustenabil sau altele asemenea;
d) pentru reducerea insulelor de căldură, parcările trebuie ca pe cel puțin 30% din suprafață să aibă arbori sau dispozitive de umbrire. În cazul în care sunt utilizate dispozitive de umbrire, acestea sunt prevăzute cu sisteme de producere a energiei regenerabile;
e) prevederile anterior menționate nu se aplică în situațiile în care afectează conservarea patrimoniului arhitectural sau dacă cerințele nu pot fi îndeplinite în condiții acceptabile din punct de vedere tehnic și economic.
(1) În vederea urmăririi în timp a evoluției cerințelor fundamentale ale construcției, în cartea tehnică a construcției, elaborată astfel cum este definită la art. 537, se prevede o secțiune privind programul de urmărire în timp a construcției.
(2) Criteriile și responsabilitatea realizării programului privind urmărirea în timp a construcției se stabilesc prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(3) Urmărirea în timp se efectuează de către executanți specializați cu un spectru larg de calificări, precum experți tehnici atestați, diriginți de șantier autorizați, ingineri constructori, arhitecți, ingineri geodezi, după caz, raportat la tipul de construcție.
(1) Specificațiile tehnice constituie documentul de bază prin care sunt stabilite cerințele ce trebuie îndeplinite de lucrările de construire/desființare ce fac obiectul proiectului investițional în construcții.
(2) Forma și conținutul specificațiilor tehnice variază în funcție de stadiul în care se află proiectul investițional în construcții.
(3) Specificațiile tehnice sunt formate din două componente:
a) clauze specifice ale contractului de execuție lucrări, care se referă la specificul amplasamentului și condițiile de execuție la nivel general;
b) specificațiile tehnice pentru lucrările de execuție, care includ precizările de detaliu ale condițiilor tehnice de realizare a lucrărilor pentru fiecare produs, material, sistem, prefabricate, înglobate în lucrări și modul de punere în operă.
(4) Clauzele specifice ale contractului de execuție lucrări includ:
a) organizarea de șantier;
b) condiții specifice privind sănătatea oamenilor și protecția muncii;
c) condiții de preluare și predare a amplasamentului;
d) măsuri de apărare împotriva incendiilor;
e) condiții de subcontractare a lucrărilor de execuție;
f) faze determinante;
g) roluri și responsabilități privind asigurarea calității;
h) condiții referitoare la protocoalele privind metodologia colaborativă de modelare a informațiilor despre construcții - Building Information Modeling, numită în continuare BIM;
i) garanții;
j) recepție și punere în funcțiune.
(5) Clauzele specifice prevăzute la alin. (4) se adaptează în funcție de specificul proiectului investițional.
(1) Fiecare capitol de specificații tehnice cuprinde în mod obligatoriu trei părți:
a) partea 1 - Generalități;
b) partea 2 - Descrierea lucrărilor de execuție și montaj;
c) partea 3 - Precizări referitoare la materiale și produse.
(2) Partea 1 - Generalități include:
a) detalierea condițiilor specifice categoriei de lucrări prevăzute în Clauzele specifice din contractul de execuție;
b) standarde de referință;
c) elemente de proiectare de detaliu;
d) măsurarea lucrărilor;
e) mostre și testări.
(3) Partea 2 - Descrierea lucrărilor de execuție și montaj include:
a) toleranțe admisibile;
b) condiții de preluare/predare a frontului de lucru;
c) manoperă calificată, atestări, certificări;
d) tehnologia de execuție;
e) ordinea lucrărilor, respectiv ce lucrări adiacente trebuie să fi fost deja terminate la începerea lucrărilor;
f) utilaje, scule specifice;
g) protejarea lucrărilor după terminare;
h) verificare și recepție;
i) remedieri;
j) protecția muncii, clauze specifice categoriei de lucrări.
(4) Partea 3 - Precizări referitoare la materiale și produse include:
a) manipulare, transport, depozitare a materialelor în șantier;
b) condiții de calitate, respectiv caracteristici fizico-chimice, culoare, textură, dimensiuni, rezistență la uzură;
c) consumuri unitare specifice.
(1) Produsele pentru construcții trebuie să respecte legislația europeană și națională privind stabilirea unor condiții pentru comercializarea produselor pentru construcții.
(2) Produsele pentru construcții vor fi însoțite la momentul livrării în șantier de instrucțiuni complete referitoare la:
a) condițiile de manipulare la încărcare și descărcare în mijloacele de transport;
b) condițiile de recepție în șantier;
c) condițiile de depozitate și protejare în șantier;
d) condițiile de manipulare în șantier până la locul montajului/punerii în operă;
e) condiții speciale de prelucrare și montaj în execuția lucrărilor.
(1) Sistemele de construcții sunt alcătuite din materiale și produse specifice și fac obiectul unor contracte de subantrepriză cu furnizori specializați.
(2) La momentul livrării în șantier, sistemele de construcții trebuie însoțite de instrucțiuni tehnice complete referitoare la:
a) condițiile de manipulare la încărcare și descărcare în mijloacele de transport;
b) condițiile de recepție în șantier;
c) condițiile de depozitare și protejare în șantier;
d) condițiile de manipulare în șantier până la locul montajului/punerii în operă;
e) ordinea de montaj a diverselor elemente;
f) lucrări adiacente a căror terminare condiționează începerea montajului;
g) manipularea în exploatare a elementelor mobile ale sistemului;
h) condiții de curățare și întreținere;
i) protejarea sistemelor montate până la recepția finală a lucrărilor de execuție.
(1) Specificațiile tehnice pentru tehnologii se elaborează în cazul unor lucrări sau sisteme de construcții ce necesită în execuție adoptarea unor tehnologii noi sau inovatoare care nu fac parte încă din uzanța curentă în construcții sau în cazul în care montajul este efectuat de subantreprenori specializați, iar controlul în șantier este efectuat de un terț.
(2) Proiectantul decide în ce situații sunt necesare specificațiile menționate în cadrul alin. (1).
(3) Furnizorul este obligat să furnizeze, odată cu materialele și sistemele respective, instrucțiunile de montaj specifice care vor include:
a) condiții specifice pentru execuția unor prefabricate în șantier, astfel cum sunt predate, confecții metalice, panouri pentru fațade ventilate;
b) condiții specifice pentru execuția unor lucrări de montaj aparte, astfel cum sunt panourile de fațadă, prefabricatele de fațadă, elementele structurale și de acoperiș prefabricate;
c) lista sculelor, dispozitivelor și utilajelor specifice;
d) condițiile de pregătire a echipelor de montaj;
e) ordinea operațiunilor;
f) toate celelalte instrucțiuni prevăzute mai sus la materiale și produse.
(1) Persoanele care efectuează montajul dotărilor și al mobilierului pun la dispoziția beneficiarului sau dezvoltatorului, după caz, specificațiile tehnice pentru dotări și mobilier.
(2) În cazul în care dotările și elementele de mobilier sunt integrate în sisteme de construcții, se asigură respectarea prevederilor referitoare la sistemele de construcții.
(1) Actualizarea reglementărilor tehnice, normativelor, ghidurilor și a oricăror prevederi emise în vederea stabilirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor se realizează de către autoritățile administrației publice competente potrivit legii.
(2) Actualizarea reglementărilor tehnice se realizează ori de câte ori, prin raportare la evoluția pieței, tehnologiei și creșterea nivelului de cunoaștere, se identifică cerințe noi sau care asigură un nivel de protecție mai ridicat sau atunci când din aplicarea reglementărilor existente rezultă disfuncționalități ale acestora sau neconcordanțe cu actele normative de nivel superior.
(1) Registrul național al construcțiilor este sistemul informatic constituit și organizat la nivel național, care conține baza de date privind construcțiile definitive realizate din fonduri publice sau private, atât existente cât și noi, cu excepția construcțiilor speciale autorizate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
(2) Registrul național al construcțiilor este utilizat pentru colectarea, prelucrarea, stocarea, sistematizarea, monitorizarea și analiza datelor despre starea și performanța construcțiilor pentru a furniza informații autorităților publice cu competențe în domeniul construcțiilor în vederea îndeplinirii funcțiilor de strategie, monitorizare, control și reglementare.
(3) Registrul național al construcțiilor este constituit, organizat și gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, pe baza informațiilor transmise către acesta.
(4) Ministerul prevăzut la alin. (3) asigură posibilitatea interconectării Registrului național al construcțiilor cu alte baze de date organizate și administrate de autorități ale administrației publice și instituții publice.
(5) Accesul la informațiile incluse în Registrul național al construcțiilor este organizat și acordat pe niveluri, nivelul cel mai ridicat de acces aparținând instituțiilor și autorităților publice cu competențe în domeniul construcțiilor.
(6) Accesul publicului la informațiile incluse în registrul național al construcțiilor se acordă cu respectarea legislației aplicabile în domeniul protecției persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în domeniul protecției drepturilor de autor și fără a afecta drepturile și libertățile persoanelor.
(7) Registrul național al clădirilor este parte componentă a Registrului național al construcțiilor și conține baza de date georeferențiată a clădirilor publice și private care constituie fondul construit național.
(8) Registrul național al clădirilor asigură corelarea și interoperabilitatea cu băncile de date urbane de la nivel local și cu alte sisteme și registre naționale ce conțin informații referitoare la clădiri.
(9) Registrul național al clădirilor este registru de bază și face parte din Registrul național al registrelor.
(1) Registrul informațiilor privind performanța construcțiilor este o parte componentă a Registrului național al construcțiilor.
(2) În cadrul registrului informațiilor privind performanța construcțiilor sunt înregistrate:
a) informațiile transmise de către diriginții de șantier în timpul execuției construcției;
b) informațiile transmise de către proiectantul general în timpul execuției construcției;
c) informațiile introduse de către titularul autorizației de construire;
d) informațiile introduse de către beneficiar;
e) informațiile din sinteza rapoartelor de expertiză tehnică realizate potrivit art. 437, transmise de către experți tehnici;
f) constatările funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, realizate cu ocazia acțiunilor de control desfășurate potrivit competențelor legale.
(3) Informațiile înregistrate în Registrul național al construcțiilor se utilizează la identificarea disfuncționalităților privind performanța construcțiilor, inclusiv cu privire la reglementarea și aplicarea normelor privind performanța construcțiilor, precum și la îmbunătățirea și actualizarea reglementărilor tehnice existente și elaborarea de reglementări tehnice noi referitoare la performanța construcțiilor.
(1) Totalitatea informațiilor înregistrate în Registrul național al construcțiilor constituie baza de date digitală de la nivel național privind performanța construcțiilor.
(2) Baza de date prevăzută la alin. (1) asigură evaluarea și compararea performanței de comportare a construcțiilor în exploatare atât la momentul realizării evaluării, cât și pe întreaga durată de existență a construcțiilor.
(3) Performanța construcțiilor poate fi evaluată și comparată în diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, prin raportare la construcții aflate în aceeași categorie în funcție de clasificările stabilite prin lege, sau prin raportare la dispozițiile legale privind sistemul calității în construcții sau la modele simulate de referință ale unor construcții realizate conform unor standarde și reglementări tehnice în construcții.
(4) În cadrul bazei de date prevăzute la alin. (1) sunt colectate, armonizate, standardizate și, unde este cazul, anonimizate datele furnizate în conformitate cu dispozițiile art. 416 alin. (2).
(5) Pentru clădiri, Registrul național al clădirilor va cuprinde date precum cele referitoare la funcțiune, regimul de proprietate și amplasament, regimul urbanistic, zonificarea funcțională și fiscală, informații privind performanța energetică a clădirii, încadrarea acesteia în clase de risc seismic, informații privind protecția la incendiu a clădirii, dotările de accesibilizare a clădirilor publice pentru persoanele cu dizabilități, informații privind includerea în programe de renovare energetică și/sau consolidare seismică a clădirilor.
(6) Informațiile cuprinse în Registrul național al construcțiilor vor fi gestionate de către ministerul cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și utilizate ca bază pentru studii/rapoarte/cercetări necesare fundamentării politicilor publice în domeniu, precum și pentru monitorizarea implementării strategiilor existente și programelor de investiții derulate în domeniul clădirilor.
(7) Baza de date se actualizează permanent prin mijloace specifice.
(1) Indicii de referință se determină pe baza cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor și se vor stabili pe programe de construcții, în funcție de lucrări, categorii de lucrări, de resursele materiale și resursele umane, executanți și consultanți, care concură la realizarea construcțiilor, în funcție de categorii, dimensiuni, poziție geografică, relief, hărți de hazard, tip de teren și pământ.
(2) Indicii de referință vor avea la bază o bază de date de lucrări similare ce se identifică și se utilizează din baze de date și informații existente ale autorităților administrației publice centrale, locale și ale organizațiilor profesionale și patronale. Datele centralizate în acest mod se gestionează prin intermediul unei aplicații dezvoltate de către ministerul cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(3) Indicii de referință se stabilesc în baza unei metodologii și a unor mecanisme aprobate prin ordin al ministrului responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în colaborare cu alte instituții de profil.
(4) Aplicația dezvoltată de către ministerul cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se utilizează de către proiectanți și specialiști în domeniul construcțiilor și lucrărilor inginerești. Prin intermediul aplicației, proiectanții și specialiștii în domeniul construcțiilor inginerești, pe baza unor specificații tehnice bine determinate vor genera automat indicii de referință specifici pentru fiecare funcțiune, respectiv categorie de lucrări și vor determina costul estimat pe investiție/mp sau alți indicatori relevanți. Indicele de referință astfel generat se va utiliza pentru estimarea bugetului investiției, la care se va adăuga marja de buget aferentă tipului de investiție.
(5) Aplicația dezvoltată pentru generarea indicilor de referință va deveni operațională începând cu 1 septembrie 2027 și va fi accesibilă persoanelor fizice și juridice din domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și construcțiilor. Accesul în aplicație se va face pe baza unei taxe de membru plătibile către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în urma căreia se va genera un cont de utilizator pentru fiecare membru.
(1) În sensul prezentului cod, sunt factori implicați în domeniul construcțiilor:
a) beneficiarul, respectiv proprietarul/administratorul;
b) utilizatorul;
c) investitorul;
d) dezvoltatorul;
e) proiectanții;
f) verificatorii de proiecte și experții tehnici;
g) executanții;
h) factorii cu atribuții de urmărire și control;
i) factorii cu atribuții de avizare și autorizare;
j) alți factori implicați.
(2) Rolurile și obligațiile fiecărui factor implicat sunt definite prin prezentul cod și detaliate prin reglementări aprobate în condițiile legii.
(3) În cazurile prevăzute prin prezentul cod, două sau mai multe roluri sau responsabilități pot fi cumulate de către același factor implicat.
(1) Beneficiarul este persoana fizică sau juridică titulară a unui drept real principal sau a unui drept de creanță asupra imobilului, după caz, vizat în realizarea unei lucrări de construire.
(2) Investitorul este persoana fizică sau juridică, precum și orice entitate publică care, în calitate de parte contractantă, finanțează contractele necesare proiectului de investiții pentru construcții noi, precum și/sau intervenții la construcții existente, urmărește îndeplinirea lui, efectuează recepția la terminarea lucrărilor și preia construcția de la executant.
(3) Beneficiarul poate avea și calitatea de investitor, în situația în care sunt îndeplinite simultan prevederile alin. (1) și (2).
(4) Beneficiarul este principalul responsabil pentru construcție, având posibilitatea de a transfera parte din responsabilitățile ce decurg din această calitate către un dezvoltator, prin contract încheiat în condițiile legii.
(5) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, beneficiarul identifică oportunitatea realizării obiectivului de investiții în construcții și elaborează nota de fundamentare.
(6) În cazul în care beneficiarul este și dezvoltatorul obiectivului de investiții, acesta asigură determinarea fezabilității obiectivului de investiții, finanțarea lucrărilor și contractarea de proiectanți, consultanți, specialiști și executanți de specialitate, în funcție de specificul, amploarea, dificultatea construcției și clasa de consecințe.
(7) Beneficiarul/Investitorul răspunde pentru alegerea cu bună-credință a echipei de proiect, respectiv a executanților și a consultanților, asigurându-se că aceștia au capacitatea, competența și experiența conforme nivelului de calitate minim necesar realizării obiectivului de investiții.
(8) Beneficiarul construcției are următoarele obligații:
a) angajarea de proiectanți de specialitate, conform cărții II titlul V din prezentul cod;
b) definirea și asumarea în integralitate a temei de proiectare;
c) asumarea bugetelor estimative succesive propuse de către proiectant în stadiile 1-4 ale investiției;
d) realizarea demersurilor de obținere a autorizației de construire sau, după caz, de notificare a autorităților publice;
e) executarea lucrărilor de construire doar în condițiile respectării prevederilor autorizației de construire, reglementărilor urbanistice și de calitate a construcțiilor;
f) verificarea îndeplinirii condițiilor necesare dării în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor;
g) verificarea îndeplinirii condițiilor necesare asigurării de către dezvoltator a tuturor utilităților necesare și îndeplinirea tuturor condițiilor pentru punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare;
h) permiterea exploatării construcției de către utilizatori numai după îndeplinirea tuturor condițiilor pentru admiterea recepției la terminarea lucrărilor și preluarea construcției de către beneficiar de la antreprenor sau dezvoltator, după caz;
i) înscrierea în cartea funciară;
j) asigurarea îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcției, pe toată durata de existență a construcției;
k) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații curente prevăzute în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor;
l) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului beneficiar;
m) respectarea prevederilor cuprinse în cadrul actului denumit „Obligația privind folosința monumentului istoric“, întocmit potrivit Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul construcțiilor monument istoric;
n) asigurarea respectării prevederilor manualului de utilizare, respectiv ale caietului de sarcini de exploatare, incluse în cartea tehnică a construcției, și a trasabilității acestuia;
o) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor tehnice aplicabile;
p) efectuarea, după caz, a oricăror lucrări de intervenții asupra construcției numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate de verificatori tehnici atestați;
q) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
r) stabilirea, la expirarea duratei de existență proiectate a construcției, a direcțiilor privind postutilizarea construcției;
s) încheierea unei asigurări de răspundere civilă.
(9) Beneficiarul împreună cu dezvoltatorul, dacă este cazul, sunt obligați să realizeze atât recepția la terminarea lucrărilor, cât și recepția finală și să pună în funcțiune toate branșamentele la utilitățile edilitare corespunzător avizelor emise de către operatorii de servicii de utilități publice anterior permiterii exploatării construcției.
(10) Încheierea asigurării prevăzute la alin. (8) lit. s) nu este obligatorie, în cazul în care beneficiarul/investitorul este și utilizatorul unei construcții cu destinația de locuință individuală/unifamilială.
(11) Excepția prevăzută la alin. (10) se aplică pentru o singură construcție cu destinația de locuință individuală/ unifamilială, care este proprietatea beneficiarului.
(1) Utilizatorul este persoana care a dobândit, în condițiile legii, un drept de folosință asupra construcției.
(2) Utilizatorul construcției are următoarele obligații:
a) folosirea construcției conform manualului de utilizare prevăzut în cartea tehnică a construcției și conform contractului încheiat între utilizator și beneficiar;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care îi revin conform contractului prevăzut la lit. a);
c) efectuarea de lucrări de intervenție asupra construcției existente numai cu acordul beneficiarului și cu respectarea prevederilor legale;
d) respectarea prevederilor obligației privind folosința monumentului istoric, în cazul construcțiilor monument istoric;
e) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a construcției și contractului prevăzut la lit. a);
f) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții, în cazul unor accidente tehnice la construcțiile în exploatare;
g) sesizarea beneficiarului în cazul apariției defectelor calitative sau cu privire la orice eveniment care împiedică buna funcționare a construcției și a subansamblurilor acesteia.
(1) Dezvoltatorul este persoana fizică sau juridică de drept public sau privat care finanțează și realizează lucrări de construire pentru construcții noi sau intervenții asupra construcțiilor existente, inclusiv care dezvoltă proiecte imobiliare de tip condominii colective sau locuințe individuale în vederea înstrăinării.
(2) Orice beneficiar, în înțelesul art. 431, poate avea calitatea de dezvoltator, preluând integral obligațiile privind managementul proiectului investițional ce revin dezvoltatorului.
(3) Dezvoltatorul este principalul responsabil pentru lucrarea de construcții, fără a avea posibilitatea de a transfera responsabilitățile ce decurg din această calitate către beneficiar.
(4) Dezvoltatorul, doar atunci când are și calitatea de beneficiar, este obligat să se asigure de fezabilitatea proiectului investițional în construcții, să stabilească tema de proiectare, să asigure finanțarea lucrărilor și să recurgă la proiectanți, executanți și consultanți de specialitate, în funcție de specificul, amploarea și dificultatea obiectivului de investiții. În această situație, dezvoltatorul răspunde pentru alegerea cu bună-credință a echipei de proiect, respectiv a proiectanților, executanților și a consultanților, asigurându-se că aceștia au capabilitatea, competența și experiența conforme nivelului de calitate minim necesar realizării obiectivului de investiții.
(5) Dezvoltatorul are următoarele obligații, pe care le poate aduce la îndeplinire direct sau prin terțe persoane contractate în condițiile legii:
a) întocmirea notei de fundamentare, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, asigurarea întocmirii temei de proiectare pentru toate tipurile de proiecte, independent de sursa de finanțare, în conformitate cu cadrul legal, și asumarea temei de proiectare în solidar cu beneficiarul/investitorul, în cazul în care sunt entități diferite;
b) stabilirea obiectivelor de performanță pe care obiectivul de investiții trebuie să le atingă fără ca nivelul acestora să fie inferior criteriilor de performanță reglementate;
c) obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege în vederea realizării obiectivului de investiții;
d) asigurarea proiectării și realizării lucrărilor de construcții prin intermediul persoanelor fizice sau juridice atestate/ certificate;
e) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați, cu respectarea independenței acestora față de proiectantul construcției;
f) asigurarea verificării realizării corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de șantier autorizați, pe tot parcursul lucrărilor;
g) întocmirea caietului de sarcini pentru alegerea proiectantului și a antreprenorului;
h) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;
i) organizarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la expirarea perioadei de garanție;
j) întocmirea cărții tehnice a construcției și înscrierea construcției în Registrul național al construcțiilor;
k) predarea către beneficiar a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de construcții și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul proiectelor investiționale în construcții noi, cât și în cazul intervențiilor la construcțiile existente;
l) încheierea unei asigurări de răspundere civilă;
m) respectarea obligațiilor față de finanțator conform contractului încheiat cu acesta, dacă este cazul.
(6) Dezvoltatorul este responsabil de finalizarea proiectului imobiliar și poate promite înstrăinarea unității individuale din cadrul condominiului viitor sau locuinței individuale viitoare, numai după notarea autorizației de construire în cartea funciară, realizarea operațiunii de preapartamentare pentru condominiile viitoare și deschiderea cărților funciare pentru unitățile individuale reprezentând bunuri viitoare, în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Promisiunile de vânzare/Promisiunile de cumpărare/ Promisiunile bilaterale de vânzare-cumpărare având ca obiect unitățile individuale din cadrul condominiului viitor sau locuințele individuale viitoare se încheie numai în formă autentică, după notarea autorizației de construire în cartea funciară și după obținerea în prealabil a extrasului de carte funciară pentru unitatea individuală viitoare sau, după caz, pentru locuința individuală viitoare.
(8) Notarul public solicită notarea în cartea funciară a promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare prevăzute la alin. (7), în ziua întocmirii acesteia sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare.
(9) Convențiile privind rezervarea cumpărării unităților individuale din cadrul condominiului viitor sau a locuințelor individuale viitoare se pot încheia pentru o perioadă de maximum 60 de zile, fiind urmată de încheierea actului prevăzut la alin. (7) sau de încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Sumele achitate de cumpărător privind rezervarea cumpărării unităților individuale din cadrul condominiului viitor sau a locuințelor individuale se scad din prețul vânzării și nu pot depăși 5% din preț, sub sancțiunea nulității absolute a convenției de rezervare. În situația în care până la expirarea termenului maxim de 60 de zile nu se încheie promisiunea prevăzută la alin. (7) sau contractul de vânzare, din culpa exclusivă a dezvoltatorului, acesta restituie integral, în termen de 30 de zile, sumele primite în baza convenției de rezervare.
(10) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila „bun de plată“ a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și, ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț.
(11) Utilizarea sumelor achitate de către cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă și se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, înregistrată în anul anterior, a dezvoltatorului, dacă fapta nu constituie infracțiune în condițiile legii.
(1) În stadiul 0 - definirea strategică:
a) beneficiarul stabilește echipa de proiect, care include: proiectanții, dezvoltatorul, managerul de proiect și consultanți externi, după caz, cu rol și responsabilități de conducere, monitorizare și control;
b) responsabilitatea elaborării documentațiilor aferente stadiului 0 aparține beneficiarului, care poate contracta servicii de specialitate în vederea elaborării acestora.
(2) În stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității:
a) responsabilitatea elaborării/asigurării elaborării documentațiilor din stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității revin dezvoltatorului;
b) în cazul în care documentațiile aferente stadiului 1 se elaborează prin apelarea la serviciile unor consultanți externi, beneficiarul și dezvoltatorul aprobă și își asumă responsabilitatea pentru forma finală a acestora;
c) dezvoltatorul este responsabil de realizarea achizițiilor, conform strategiei de achiziții sintetizate în stadiul anterior în cadrul temei strategice.
(3) În stadiul 2 - definirea conceptului proiectului:
a) beneficiarul sau dezvoltatorul, după caz, recepționează conceptul proiectului;
b) beneficiarul sau dezvoltatorul actualizează tema de proiectare împreună cu proiectanții, dacă este cazul.
(4) În cadrul stadiului 3 - soluțiile de bază ale proiectului și autorizarea: Beneficiarul sau dezvoltatorul, după caz, recepționează și aprobă soluțiile de bază care constituie proiectul pentru autorizarea construirii și urmează procesul de autorizare a construirii, potrivit art. 249.
(5) În stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului:
a) beneficiarul sau dezvoltatorul obține acordurile și avizele pe baza proiectului tehnic de execuție verificat de către verificatori atestați, conform listei avizelor, inclusă în certificatul de urbanism pentru construire sau pentru lucrări inginerești;
b) dacă prin proiectul tehnic de execuție realizat nu se respectă autorizația de construire, atunci se procedează la solicitarea unei autorizații de modificare.
(6) În stadiul 5 - execuția construcției, dezvoltatorul are următoarele obligații pe durata de execuție a lucrărilor de construcții:
a) să păstreze pe șantier autorizația de construire, inclusiv proiectul pentru autorizarea construirii vizată spre neschimbare, împreună cu proiectul tehnic de execuție - P.Th și detaliile de execuție pentru realizarea lucrărilor de construcții autorizate, pe care le va prezenta la cererea organelor de control competente;
b) să sisteze executarea lucrărilor și să anunțe factorii responsabili în situația oricărei activități neprevăzute care a condus/poate conduce la riscuri în ceea ce privește integritatea investiției, precum și în ceea ce privește posibilitățile de accident cu potențiale consecințe asupra pierderii de vieți, de bunuri sau asupra afectării mediului înconjurător;
c) să sisteze executarea lucrărilor în toate contractele de execuție publice sau private, în cazul în care se descoperă vestigii arheologice, să ia măsuri de pază și de protecție și să anunțe imediat emitentul autorizației, precum și direcția județeană pentru cultură, respectiv a municipiului București. În aceste situații, termenele de execuție și finalizare a investițiilor prevăzute în toate contractele de lucrări publice și private se decalează de drept, prin efectul prezentului cod, cu perioada calculată pe zile necesară realizării cercetării arheologice de către instituțiile organizatoare, conform prevederilor legislației specifice, fără aplicarea de penalități sau corecții financiare;
d) să respecte condițiile impuse de utilizarea și protejarea domeniului public, precum și de protecție a mediului, potrivit normelor generale și locale;
e) să raporteze trimestrial situația realizării construcțiilor autorizate până la finalizarea lucrărilor, în vederea completării băncii de date a autorităților administrației publice.
(7) În stadiul 5 - execuția construcției, dezvoltatorul are următoarele obligații la finalizarea lucrărilor de construcții:
a) organizarea recepției la terminarea lucrării, pe baza notificării transmise de executantul lucrărilor de construire, și finalizarea acesteia în termen de 30 de zile de la primirea notificării;
b) regularizarea taxelor și cotelor legale, în funcție de valoarea finală a investiției, susținută cu documente, așa cum este stabilită de I.S.C. pe baza comunicării primite de la emitentul autorizației privind valoarea finală a investiției;
c) declararea investiției în vederea impunerii la organele financiare teritoriale;
d) autorizarea funcționării, acolo unde este cazul;
e) pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național autorizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, regularizarea taxelor și cotelor legale, în funcție de valoarea finală a investiției, susținută cu documente, așa cum este stabilită de I.S.C. pe baza comunicării primite de la beneficiar privind valoarea finală a investiției.
(8) În stadiul 6 - predarea construcției:
a) beneficiarul și/sau utilizatorul sunt responsabili pe toată durata de exploatare/utilizare a construcției în ceea ce privește asigurarea utilizării/exploatării în condiții de siguranță, cu respectarea cerințelor legale și tehnice impuse;
b) beneficiarul/dezvoltatorul, după caz, are obligația organizării procesului de recepție finală în condițiile legii.
(9) În stadiul 7 - utilizarea construcției:
a) beneficiarul și utilizatorul obiectivului de investiții sunt responsabili de utilizarea/exploatarea construcției, cu menținerea unui nivel tehnic și de funcționare optim;
b) beneficiarul și utilizatorul obiectivului de investiții sunt responsabili cu asigurarea supravegherii comportării în timp a construcției;
c) beneficiarul are obligația asigurării realizării procesului de evaluare finală la sfârșitului duratei de existență normată a construcției, potrivit art. 368 alin. (3).
(1) Proiectantul este absolventul de studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în una dintre specializările specifice domeniului construcțiilor și arhitecturii.
(2) Proiectanții sunt responsabili cu conceperea și elaborarea proiectelor și a documentațiilor aferente stadiilor 1, 2, 3 și 4, pe baza și cu respectarea cărora se realizează lucrările de construcții de către executanți. Proiectanții pot avea responsabilități și în stadiul 0 al investiției, conform condițiilor contractuale stabilite între părți. În completarea activităților de asistență tehnică obligatorie definite expres la art. 437 alin. (1) lit. e), h), i), j) și k), proiectantul poate realiza, la cerere, conform condițiilor contractuale, și orice activități din stadiile 5 și 6.
(3) Proiectanții desfășoară o activitate de interes public.
(4) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.
(5) Proiectanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru părțile din proiect elaborate pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării.
(6) În cazul în care între diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului de investiții sau chiar în timpul desfășurării unui stadiu unul dintre proiectanți este înlocuit de alt proiectant, indiferent de motivele pentru care a fost înlocuit, noul proiectant preia responsabilitatea integrală și își asumă lucrarea și ducerea la bun sfârșit a misiunii sale, numai după ce raporturile contractuale dintre beneficiar și proiectantul înlocuit s-au încheiat.
(7) Preluarea responsabilității de către noul proiectant se face în formă scrisă.
(8) În situația prevăzută la alin. (6), proiectantul înlocuit răspunde pentru ce a prestat și a semnat până la înlocuirea sa, pentru vicii ascunse ale construcției rezultate în urma unei erori de-ale sale. Dacă produsul rezultat din prestația sa nu mai răspunde legislației, reglementărilor tehnice și cerințelor de calitate, ca urmare a modificării soluției de către cel care îl înlocuiește, atunci proiectantul înlocuit este exonerat de răspundere.
(9) Proiectanții au obligația de a-și desfășura activitatea cu respectarea drepturilor de autor și de proprietate intelectuală prevăzute de Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(10) Proiectantul actualizează devizul general la cererea scrisă și justificată a beneficiarului, exclusiv în scopul contractării.
(11) Proiectantul nu va fi implicat în actualizările financiare ale devizului după începerea execuției proiectului.
(12) Proiectantul nu răspunde civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu realizarea bugetului estimativ al investiției.
(1) Proiectarea reprezintă ansamblul activităților desfășurate de proiectanți pentru conceperea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice - în faze economice de fundamentare a investiției sau faze de proiectare succesive al căror conținut detaliază și dezvoltă succesiv și progresiv tema de proiectare, conceptul în soluția tehnică, până la elaborarea proiectului final de execuție.
(2) Proiectarea se încredințează prin contract, în totalitate sau pe specialități, către operatorii economici/persoane fizice autorizate, abilitate în condițiile legii să presteze activități de proiectare
(1) Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:
a) elaborarea documentațiilor de proiectare aferente stadiilor investiționale 1, 2, 3 și 4, precum și a documentațiilor de proiectare din stadiile 0 și 5, elaborate de către aceștia conform clauzelor contractuale;
b) precizarea prin proiect a clasei de consecințe a construcției;
c) asigurarea prin proiecte tehnice și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;
d) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte, precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate, atât cu privire la nerespectarea prevederilor minimale ale codurilor și/sau normelor de proiectare, cât și a temei de proiectare;
e) elaborarea caietelor de sarcini privind execuția lucrărilor, a caietelor de sarcini privind exploatarea, întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcțiilor;
f) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinante pentru lucrările aferente cerințelor și participarea pe șantier la verificările de calitate legate de acestea;
g) participarea, la solicitarea beneficiarului/dezvoltatorului, în limitele agreate prin condițiile contractuale, la activitatea de selecție, în calitate de consultant, a antreprenorului, cu scopul verificării conformării ofertei tehnice a acestuia cu proiectul elaborat;
h) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului, la construcțiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor;
i) participarea la recepția la terminarea lucrărilor executate;
j) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție asupra construcțiilor existente;
k) participarea proiectanților pe specialități la toate fazele de execuție determinante din proiect și a proiectantului-șef de proiect, după caz, la recepția la terminarea lucrărilor, în cazul în care aceștia au asigurat asistența tehnică.
(2) Proiectanții de construcții pot participa numai la elaborarea acelor proiecte pentru care sunt calificați prin diplomă universitară, în conformitate cu competențele stabilite, în condițiile legislației privind educația națională.
(3) Proiectanții semnează doar acele documentații de șantier pentru care au obligații, respectiv dispozițiile de șantier pe care le elaborează. Procesele-verbale de control al calității în faze determinante și procesul-verbal la terminarea lucrărilor vor fi semnate de către aceștia numai după ce acestea au fost semnate de responsabilii cu asigurarea calității lucrărilor de construire, respectiv dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția.
(4) Proiectantul nu este răspunzător de controlul calității lucrărilor de execuție.
(1) Arhitecții, conductorii-arhitecți și arhitecții de interior își desfășoară activitatea cu respectarea Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Exercitarea profesiilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu sau fără drept de semnătură.
(3) Exercitarea profesiilor prevăzute la alin. (1) se poate face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.
(1) Practica arhitectului în domeniile arhitecturii, arhitecturii de interior, urbanismului și amenajării teritoriului constă în:
a) activități specifice de arhitectură, respectiv arhitectură de interior, în condițiile art. 429, realizate sub responsabilitatea dreptului de semnătură;
b) activități specifice de arhitectură, care necesită calificări suplimentare dreptului de semnătură prevăzut de legislația specifică privind proiectarea de arhitectură în domeniul restaurării monumentelor istorice;
c) activități complementare arhitecturii, care nu necesită drept de semnătură conform legii, dar care pot fi exercitate de către arhitecți numai cu condiția obținerii altor certificări;
d) alte activități din domeniul proiectării, designului și artelor plastice, învățământului și cercetării științifice în domeniul construirii și tehnologiilor construirii, administrației și reglementării, care nu necesită asumarea responsabilității prin dreptul de semnătură, apartenența la Ordinul Arhitecților din România sau certificări suplimentare.
(2) Activitățile specifice de arhitectură prevăzute la alin. (1) lit. a) includ:
a) elaborarea și coordonarea concepției arhitecturale în scopul fundamentării dezvoltării investițiilor;
b) elaborarea și coordonarea proiectelor tehnice de execuție și a detaliilor de execuție pentru construcții;
c) elaborarea și coordonarea documentațiilor tehnice pentru studii de fezabilitate, documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, documentații tehnice pentru autorizarea construirii, precum și a documentațiilor pentru obținerea avizelor necesare pentru aceasta;
d) coordonarea proiectelor de specialitate care compun proiectul pentru autorizarea construirii;
e) modelare denumită Proiectare asistată de calculator CAD sau metodologie colaborativă BIM - Modelarea informațiilor despre construcții;
f) realizarea detaliilor de execuție și urmărirea implementării proiectelor de arhitectură în cadrul activității asistenței tehnice a proiectantului, realizată în limitele condițiilor contractuale dintre părți;
g) recepția lucrărilor de arhitectură de către elaboratorul proiectului autorizat.
(3) Activitățile specifice de arhitectură prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt acele activități prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Activitățile complementare prevăzute la alin. (1) lit. c) includ cel puțin:
a) urbanism și amenajarea teritoriului;
b) verificarea tehnică a proiectelor;
c) expertizarea tehnică a proiectelor;
d) dirigenția de șantier;
e) responsabilitatea tehnică a execuției lucrărilor în șantier;
f) auditarea energetică;
g) expertiza judiciară.
(5) Activitățile care pot fi realizate fără drept de semnătură includ:
a) concepția proiectelor de arhitectură, în condițiile în care acestea nu sunt destinate obținerii autorizațiilor de construire;
b) concepția proiectelor de amenajări și design interior, în condițiile în care proiectul nu include lucrări pentru care este necesară obținerea autorizației de construire;
c) design de mobilier, de produs și lucrări de grafică;
d) consultanță de specialitate;
e) arte aplicate;
f) scenografie;
g) educație, cercetare-inovare în domeniul construirii, materialelor de construcții și tehnologiilor;
h) cercetare științifică, critică și teorie în domeniul arhitecturii și construirii;
i) elaborare de reglementări tehnice;
j) administrație și control.
(6) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri de soluții, documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități.
(7) Arhitectul desfășoară o activitate de interes public conform legii.
(1) Practica arhitectului de interior constă în abordarea oricărui tip de lucrări ce vizează spațiul interior al clădirilor existente sau aflate în stadiul de proiect sau execuție, indiferent de clasele de consecință și de programul de arhitectură, după cum urmează:
a) elaborarea temei de proiectare de arhitectură de interior, a releveului, a conceptului;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea și consultanța de specialitate, reglementarea specifică în domeniile arhitecturii de interior, utilizării materialelor de construcție și tehnologiilor specifice.
(2) Dreptul de semnătură al arhitectului de interior se exercită pe toate documentele/documentațiile tehnice ale proiectelor de arhitectură de interior elaborate, constând în piese scrise și desenate, în toate fazele de proiectare de arhitectură de interior prevăzute de lege, după cum urmează:
a) documentații pentru obținerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism;
b) documentații tehnice pentru autorizarea lucrărilor de arhitectură de interior, precum și de branșare/racordare la utilități publice, unde este cazul;
c) managementul activității de proiectare de interior, supravegherea lucrărilor, asistența tehnică a lucrărilor, controlul și urmărirea de șantier;
d) în situația în care arhitectul de interior este șef de proiect de specialitate, acesta asigură coordonarea specialităților implicate în proiectul de arhitectură de interior și este responsabil pentru calitatea proiectului;
e) asistența clientului la încheierea și desfășurarea contractelor de antrepriză, pe parcursul lucrărilor și la recepția acestora.
(1) Inginerul proiectant în domeniul construcțiilor este titularul unei diplome de inginer obținute în urma absolvirii, în cadrul unei instituții de învățământ superior recunoscute de statul român, care îndeplinește criteriile minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programele de studii universitare din domeniile de licență inginerie civilă și ingineria instalațiilor sau din domenii de licență conexe, din cadrul ramurii de științe „științe inginerești“, precum inginerie geologică, inginerie electrică, inginerie energetică și altele asemenea, pentru proiectarea unor lucrări specializate sau care fac obiectul unor reglementări tehnice specifice. Colectivele de proiectare de inginerie sunt alcătuite de către inginerul proiectant șef proiect specialitate, care este ajutat, după caz, de alți ingineri proiectanți și de tehnicieni specializați.
(2) Proiectarea de construcții este un act complex de creație tehnică, verificare și optimizare a procesului de construire, care se realizează prin întocmirea de proiecte, studii și documentații, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice și alte asemenea activități.
(3) Practica inginerului proiectant în domeniul construcțiilor constă în:
a) activități specifice de proiectare de construcții și/sau, după caz, de instalații;
b) activități complementare proiectării de construcții și de instalații care pot fi exercitate de către inginerii proiectanți de construcții numai cu condiția obținerii altor certificări;
c) alte activități din domeniul proiectării, învățământului și cercetării științifice în domeniul construirii și tehnologiilor construirii, administrației și reglementării care nu necesită asumarea responsabilității prin dreptul de semnătură sau certificări suplimentare.
(4) Activitățile specifice de proiectare de construcții prevăzute la alin. (3) lit. a) includ:
a) elaborarea și coordonarea concepției inginerești de construcții și instalații în scopul fundamentării dezvoltării investițiilor;
b) elaborarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție pentru construcții și instalații în limita competențelor;
c) elaborarea componentelor inginerești ale studiilor de fezabilitate, documentațiilor tehnice pentru autorizarea construirii, precum și a documentațiilor pentru obținerea avizelor necesare pentru aceasta, în limita competențelor;
d) realizarea detaliilor și urmărirea implementării proiectelor de inginerie în cadrul activității asistenței tehnice a proiectantului, realizată în limitele condițiilor contractuale dintre părți.
(5) Activitățile complementare prevăzute la alin. (3) lit. b) includ, cel puțin:
a) verificarea tehnică a proiectelor pentru construcții;
b) expertizarea tehnică a construcțiilor;
c) dirigenția de șantier pentru construcții;
d) responsabilitatea tehnică a execuției lucrărilor în șantier pentru construcții;
e) auditarea energetică pentru construcții;
f) expertiza judiciară pentru construcții.
(6) Activitățile prevăzute la alin. (3) lit. c) includ:
a) educație, cercetare-inovare în domeniul construirii, materialelor de construcții și tehnologiilor;
b) consultanță de specialitate;
c) cercetare științifică, critică și teorie în domeniul construcțiilor;
d) elaborare de reglementări tehnice;
e) administrație și control.
(7) Inginerul proiectant în domeniul construcțiilor efectuează, pe baza temei primite de la șeful de proiect de specialitate sau de la șeful de proiect, după caz:
a) documentare specifică proiectului;
b) extragere de date din avize și alte date de temă;
c) modelare și analiză structurală sau de instalații;
d) evaluare a răspunsului general și local;
e) determinare de eforturi și deformații;
f) modelare denumită Proiectare asistată de calculator CAD sau metodologie colaborativă BIM - Modelarea informațiilor despre construcții.
(8) Inginerul proiectant în domeniul construcții întocmește următoarele documentații:
a) memoriul tehnic;
b) breviarul de calcul;
c) partea desenată a proiectului de inginerie, în situația în care colectivul de proiectare nu are în componență desenatori tehnici, sau întocmește tema de desen pentru desenatorii tehnici;
d) caiete de sarcini, specificații tehnice pentru construire;
e) program de asigurare a calității în faze determinante;
f) program de monitorizare în timpul construirii;
g) caiete de sarcini pentru exploatare, inclusiv programul de urmărire în timp al construcțiilor.
(9) Activitatea specifică desfășurată în cadrul proiectului de către inginerul proiectant în domeniul construcții este verificată de șeful de proiect de specialitate.
(10) Desenatorul tehnic este persoana care poate să întocmească modelele digitale, piesele desenate ale proiectului, listele de cantități și extrasele de materiale.
(11) Activitatea specifică desfășurată în cadrul proiectului de către desenatorul tehnic este verificată de către arhitect sau de către inginerul proiectant în domeniul construcții, în funcție de activitățile specifice realizate.
(12) Inginerul proiectant în domeniul construcții desfășoară o activitate de interes public conform legii.
(1) Inginerul/Arhitectul/Urbanistul de proiectare în peisagistică este absolvent al unui program de studii universitare de minimum 4 ani, cu diplomă din domenii de licență de profil, sau alt document echivalent eliberat de către instituțiile de învățământ superior recunoscute de statul român, care îndeplinesc criteriile minime obligatorii de autorizare și acreditare, sau specialist provenit din domenii conexe, precum arhitectura, urbanismul, ingineria, mediul, horticultura, care a urmat cursuri de specialitate postuniversitare în peisagistică sau care prin activitatea profesională cu o durată de minimum 5 ani a dobândit experiență profesională în domeniu.
(2) La elaborarea proiectelor de peisagistică participă și ingineri absolvenți ai domeniului de studii ingineria instalațiilor ingineri constructori, precum și de alte tipuri de ingineri în raport cu necesitățile obiectivului.
(1) Operatorii economici care prestează servicii de proiectare sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
(2) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiții:
a) obiectul principal de activitate constă în activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea;
b) au implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților adaptat tipurilor de construcții pentru care prestează serviciile de proiectare;
c) au încheiat asigurări de răspundere civilă profesională în condițiile legii.
(3) În cazul în care o societate de proiectare desfășoară servicii de arhitectură și inginerie în construcții, societatea îndeplinește cerințele legale aplicabile atât pentru societățile de proiectare de arhitectură, cât și pentru societățile de proiectare de inginerie.
(4) Operatorii economici care prestează servicii de proiectare au obligația să aibă încheiate asigurări de răspundere civilă profesională la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate și să aibă implementat un sistem propriu de asigurare a calității în vederea asigurării nivelului de calitate a serviciilor prestate care va cuprinde cel puțin managementul calității documentelor, managementul resurselor umane și managementul contractelor.
(5) Înființarea, organizarea și funcționarea societăților de proiectare de arhitectură se realizează potrivit Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar societățile de proiectare de inginerie sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obiectul principal de activitate constând în activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.
(1) Proiectantul general poate fi oricare dintre operatorii economici care prestează servicii de proiectare de arhitectură, respectiv inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, sau o asociere de operatori economici care prestează servicii de proiectare, în acord cu prevederile art. 432, și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul.
(2) Contractul de proiectare dintre dezvoltator/beneficiar și proiectantul general poate include toate specialitățile de proiectare implicate în proiectarea construcției.
(3) Proiectantul general care desfășoară activități de proiectare conform obiectului de activitate și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul este responsabil de serviciile pe care urmează să le furnizeze, în regim propriu sau prin intermediul subantreprenorilor.
(4) În situația în care dezvoltatorul/beneficiarul încheie contracte separate pentru specialitățile implicate în proiect, în funcție de obiectul de activitate al societăților de proiectare, atunci unul dintre operatorii economici care prestează servicii de proiectare, conform art. 432, în funcție de specificul proiectului investițional în construcții, își va asuma rolul de coordonator al proiectului, asigurând poziția de șef de proiect, acest aspect fiind stipulat în fiecare dintre contractele de proiectare.
(5) Proiectantul general este, din punct de vedere contractual, prestatorul de servicii de proiectare, având următoarele obligații principale:
a) sesizarea beneficiarului/dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în cazul documentațiilor din stadiul 1 - Definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității, în vederea soluționării;
b) stabilirea în stadiul 2 - Dezvoltarea conceptului proiectului, a nivelului de verificare necesar pe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, în funcție de clasa de consecințe a construcției;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu sau prin relații contractuale;
d) supunerea la recepție numai a proiectelor care corespund temei de proiectare, reglementărilor tehnice de proiectare aplicabile, cerințelor de calitate și pentru care a fost realizată verificarea de către specialiști verificatori pentru construcțiile din clasele de consecință CC2, CC3, CC4, prevăzute la art. 370 alin. (4).
(6) În realizarea serviciilor contractate, proiectantul general poate încheia contracte cu prestatori de servicii pe specialități, dar și cu alți prestatori de servicii necesare în vederea îndeplinirii clauzelor din contractul de proiectare încheiat cu dezvoltatorul/ beneficiarul.
(7) În vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător, proiectantul general are dreptul de a supune proiectele spre verificare și către alți specialiști verificatori de proiecte față de cei prevăzuți în sistemul propriu de calitate.
(1) Prin șef de proiect se înțelege specialistul arhitect cu drept de semnătură sau arhitect de interior cu drept de semnătură sau inginer proiectant în domeniul construcțiilor, cu rol în conducerea echipei de proiectare complexe, care include toate specialitățile, sau a echipei de proiectare pe specialități, stabilit în funcție de specificul proiectului.
(2) Șeful de proiect planifică desfășurarea proiectului, programează desfășurarea în timp, organizează activitățile și alocă resursele, coordonează echipa, asigură comunicarea cu beneficiarul/dezvoltatorul în cadrul echipei, cât și în exteriorul acesteia către forurile interesate, coordonează și validează din punct de vedere tehnic soluțiile tehnice elaborate pe specialități respectând viziunea arhitecturală și/sau funcțională și/sau tehnologică a autorului proiectului.
(3) Prin autorul proiectului se înțelege specialistul arhitect cu drept de semnătură sau arhitectul de interior cu drept de semnătură care întocmește conceptul arhitectural sau inginerul proiectant care întocmește conceptul ingineresc, în acord cu tema de proiectare, cu cerințele din legislația în construcții privind criteriile de performanță, precum și cu cerințele dezvoltatorului/beneficiarului, fără ca aceste cerințe să se situeze sub cerințele din cadrul prezentului cod și al reglementărilor tehnice aplicabile.
(4) În cazul clădirilor civile, poziția de șef de proiect revine în general arhitectului sau, pentru cazurile limitate prevăzute de lege, arhitectului de interior cu drept de semnătură.
(5) În cazul clădirilor cu programe specifice, poziția de șef de proiect poate reveni și inginerului proiectant în domeniul construcții, cu îndeplinirea condiției obligatorii ca în echipa de proiectare să participe și un arhitect cu drept de semnătură.
(6) În cazul construcțiilor inginerești, construcțiilor industriale sau agrozootehnice, poziția de șef de proiect poate reveni inginerului proiectant în domeniul construcții sau arhitectului.
(7) În cazul spațiilor verzi și/sau publice, precum și în cazul plantațiilor de protecție cu sau fără rol ecologic, poziția de șef de proiect poate reveni inginerului proiectant, arhitectului sau peisagistului.
(1) Expertul tehnic atestat este specialistul cu activitate în construcții, arhitect sau inginer, atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor sau pentru terenul de fundare care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor.
(2) Expertizarea tehnică a proiectelor nu poate fi realizată de aceeași entitate (expert tehnic atestat sau persoană juridică la care este angajat/subcontractor expertul tehnic) care a realizat proiectul care se expertizează sau care a efectuat verificarea tehnică a proiectului care se expertizează.
(3) Atestarea tehnico-profesională și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică a expertului tehnic se realizează potrivit art. 436.
(1) În vederea atestării calității de expert tehnic, specialistul trebuie să facă dovada deținerii unei experiențe anterioare în domeniul construcțiilor și în proiectarea construcțiilor, stabilite prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(2) Expertizarea construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se va realiza numai de către experți tehnici atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).
(3) Dreptul de practică al experților tehnici, după caz, se acordă pe o durată nedeterminată și se confirmă periodic, din 5 în 5 ani.
(4) În vederea confirmării dreptului de practică, expertul tehnic prezintă dovada experienței de expert tehnic, precum și dovada efectuării cursurilor de pregătire profesională continuă.
(5) Condițiile obligatorii de atestare și confirmare periodică a dreptului de practică al experților tehnici, inclusiv cele privind capacitatea de muncă și sănătatea, se stabilesc prin Metodologia de atestare a experților tehnici, elaborată de ministerul cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și aprobată prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(6) Îndeplinirea condițiilor de capacitate de muncă și sănătate prevăzute la alin. (5) și (7) se dovedește prin efectuarea examenelor medicale prealabil solicitării confirmării dreptului de practică.
(7) Prin excepție de la alin. (3), confirmarea dreptului de practică a experților tehnici care au împlinit vârsta de 70 de ani se face anual în privința îndeplinirii condițiilor de capacitate de muncă și sănătate.
(1) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, măsurători privind deformațiile și deplasările, analize și evaluări, necesare evaluării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construire sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării ansamblului de cerințe fundamentale aplicabile prevăzute de lege. Expertizarea tehnică se poate realiza pentru fiecare cerință fundamentală de calitate.
(2) Expertizarea tehnică se realizează în mod obligatoriu în următoarele situații:
a) pentru fundamentarea proiectului de intervenții asupra construcțiilor existente;
b) în cazul dezastrelor sau accidentelor cauzate de factori naturali sau antropici, inclusiv activități tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate;
c) la expirarea duratei de existență proiectate a construcțiilor;
d) la evaluarea influenței realizării unei construcții sau a unei intervenții la o construcție existentă, inclusiv a demolării acesteia, asupra vecinătăților.
(3) Expertizarea tehnică se realizează și în următoarele situații:
a) la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului privind proiectul sau realizarea lucrărilor de construcții în perioada de exploatare a construcțiilor;
b) la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului pentru evaluarea construcțiilor existente și recomandarea, dacă este cazul, a măsurilor de intervenție;
c) la solicitarea companiilor de asigurări;
d) la solicitarea instanțelor de judecată.
(4) Expertizele la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției, iar sinteza raportului de expertiză tehnică se înregistrează în Registrul național al construcțiilor.
(5) Înregistrarea sintezei raportului de expertiză tehnică în Registrul național al construcțiilor se realizează cu respectarea legii speciale în domeniul protecției persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
Intervențiile asupra construcțiilor existente se efectuează numai pe baza următoarelor documente elaborate conform legii, în funcție de specificul acestora:
a) studii de diagnosticare ale construcției afectate, respectiv: studii de identificare a alcătuirilor constructive, inclusiv cele ce utilizează substanțe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, situri arheologice, studii urbanistice, studii peisagistice, studii privind evoluția deplasărilor spațiale și deformațiilor, analiza compatibilității conformării spațiale a clădirii existente cu normele specifice funcțiunii și a măsurii în care aceasta răspunde cerințelor fundamentale de calitate aplicabile;
b) expertize tehnice întocmite de experți tehnici atestați pentru cerințele fundamentale de calitate relevante;
c) audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri.
(1) Expertul tehnic atestat are următoarele obligații:
a) elaborarea notei tehnice de constatare, în scopul stabilirii stării tehnice a construcției din punctul de vedere al asigurării cerințelor fundamentale de calitate a construcțiilor, în principal a cerințelor referitoare la rezistența mecanică și stabilitate, securitate la incendiu și siguranță în exploatare, prin aplicarea metodei de evaluare calitativă pe baza examinării directe, la fața locului, a clădirii, conform reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcțiilor;
b) respectarea reglementărilor tehnice privind investigarea și evaluarea construcțiilor, în vigoare la data semnării contractului de expertiză, în cazul în care expertiza tehnică fundamentează un proiect de construire sau intervenție la o construcție existentă, atunci expertiza tehnică va fi realizată pe baza legislației existente la data aplicării pentru obținerea autorizației de construire;
c) limitarea acțiunilor strict în domeniile/subdomeniile de construcții sau specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care deține atestare;
d) completarea la zi a registrului de evidență a expertizelor tehnice efectuate;
e) transmiterea informațiilor din sinteza rapoartelor de expertiză tehnică realizată potrivit art. 437 alin. (4);
f) încheierea unei asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost atestat.
(2) Expertul tehnic atestat răspunde, potrivit obligațiilor ce îi revin, pentru concluziile expertizei sale, pe toată durata de existență proiectată a construcției, ori până la realizarea unei noi expertize pentru viciile construcției neidentificate ca urmare a nerespectării normelor privind evaluarea la data realizării expertizei.
(3) În situația în care expertul tehnic a evaluat o construcție existentă la cererea beneficiarului construcției, ori la sfârșitul duratei de existență proiectată sau a perioadei de răspundere a factorilor implicați, iar prin expertiză a fost constatată îndeplinirea cerințelor fundamentale, atunci expertul tehnic care a evaluat construcția răspunde pentru concluzia evaluării în limitele exigenței de calitate evaluate de acesta și stabilește un program de urmărire în timp a construcției.
(4) În situația prevăzută la alin. (3), expertul tehnic precizează și perioada de timp pentru care construcția, sistemul sau subsistemul component al construcției mai poate funcționa în condițiile date, iar în programul de urmărire în timp a construcției precizează atât perioada de timp în care va fi realizată activitatea de urmărire în timp, cât și frecvența de realizare.
(5) Rezultatul expertizei prevăzute la alin. (3) poate fi prelungirea duratei de existență proiectate a construcției și indicarea perioadei de timp maxime în care se va realiza o nouă evaluare.
(6) Dezvoltatorul/Beneficiarul/Administratorul este singurul responsabil de respectarea programului de urmărire în situațiile prevăzute la alin. (3) și (4).
(7) Este interzisă semnarea de către expertul tehnic atestat a documentelor care nu sunt elaborate de către acesta, cum ar fi relevee sau documentații tehnice întocmite pentru alte domenii/subdomenii de construcții și specialitățile de instalații pentru care nu este atestat și pentru care nu a întocmit expertiza tehnică.
(8) Expertul tehnic constată, dacă este cazul, necesitatea intervenției și propune soluții privind intervenția asupra construcției existente.
(9) În situația prevăzută la alin. (8), proiectantul și verificatorul tehnic care au întocmit/verificat proiectul tehnic de intervenție răspund pentru soluția de intervenție proiectată, în condițiile legii.
(1) Verificarea tehnică a proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor supuse verificării.
(2) Verificarea proiectelor se realizează de către verificatorii de proiect atestați în condițiile legii, persoane fizice sau persoane juridice care au în componența lor verificatori de proiect atestați, care nu au participat la elaborarea proiectului.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), verificarea tehnică a proiectelor încadrate în CC1 nu este necesară, răspunderea privind respectarea normativelor de proiectare fiind exclusiv a arhitecților și inginerilor care au elaborat proiectul.
(4) Verificarea tehnică a proiectelor se face diferențiat pe niveluri de verificare a proiectelor, în funcție de încadrarea construcțiilor în clase de consecințe, după cum urmează:
a) verificarea de nivel 1;
b) verificarea de nivel 2;
c) verificarea de nivel 3;
d) verificarea de nivel 4.
(5) Verificarea tehnică a proiectelor care vizează intervenții asupra construcțiilor existente încadrate în Lista Monumentelor Istorice se face numai de către verificatori de proiecte atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).
(1) Verificarea de nivel 1 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC1.
(2) Verificarea de nivel 1 se caracterizează prin asumarea răspunderii de către arhitecții și inginerii care au elaborat proiectul, pentru proiectul întocmit, fără a exista obligația verificării proiectului de către verificatori de proiecte atestați.
(1) Verificarea de nivel 2 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC2.
(2) Verificarea de nivel 2 se caracterizează printr-o verificare amănunțită și se realizează de către verificatori tehnici atestați.
(3) Verificatorul tehnic pentru verificarea de nivel 2 poate fi persoană fizică atestată sau persoană juridică autorizată, care nu a participat la elaborarea proiectului.
(4) Verificarea de nivel 2 este o verificare calitativă cu privire la următoarele elemente obligatorii:
a) datele de intrare, respectiv corectitudinea încadrării în clase de consecință, ipotezele de calcul, combinații de încărcări, valorile coeficienților parțiali de siguranță, scenarii de funcționare, corelarea parametrilor de consum al utilajelor cu capacitățile instalațiilor, rute de evacuare, schemele instalațiilor.
b) memoriul tehnic pentru conformitatea proiectului cu prevederile legale în vigoare;
c) constructibilitatea, respectiv posibilitatea punerii în operă în acord cu terenul, cu tehnicile și tehnologiile și cu materialele existente și agrementate;
d) corectitudinea principială a planurilor, secțiunilor și detaliilor;
e) conținutul proiectului, verificatorul asigurându-se că proiectul conține toate componentele impuse prin lege, corespunzător fazei de proiectare în care se află proiectul;
f) respectarea cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute în proiect;
g) considerarea în proiectare a conceptelor și/sau condițiilor de durabilitate a construcției, de mediu, de reziliență și de sustenabilitate economică;
h) existența în cadrul proiectului a caietului de sarcini pentru exploatare.
(1) Verificarea de nivel 3 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC3.
(2) Verificarea de nivel 3 se realizează de către verificatori tehnici atestați sau de societăți de verificare autorizate în condițiile prezentului cod, care nu au participat la elaborarea proiectului.
(3) Verificarea de nivel 3 este o verificare calitativă și cantitativă care, suplimentar elementelor obligatorii incluse în verificarea de nivel 2, cuprinde și următoarele elemente obligatorii:
a) corectitudinea modelelor de calcul, a calculelor de dimensionare globale și locale;
b) planurile, secțiunile și detaliile de nivel detaliat;
c) corespondența între toate piesele proiectului: calcule, desene.
(4) În sensul alin. (3) lit. a) se realizează o revizuire a tuturor calculelor efectuate de proiectant și se confirmă corectitudinea acestora.
(1) Verificarea de nivel 4 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC4.
(2) Verificarea de nivel 4 se caracterizează printr-o abordare extinsă și se realizează de către verificatori tehnici, persoane fizice atestate sau de către o societate de verificare, persoană juridică autorizată în condițiile legii, care nu a participat la elaborarea proiectului.
(3) Verificarea de nivel 4 este o verificare calitativă și cantitativă care, suplimentar elementelor obligatorii incluse în verificarea de nivel 3, cuprinde și următoarele elemente obligatorii:
a) calcul paralel și independent amănunțit la nivel global, precum și în punctele critice cu instrumente și metode de calcul de nivel cel puțin egale cu cele utilizate în proiectare de către colectivul interdisciplinar de proiectanți;
b) planurile, secțiunile, fațadele și doar detaliile care pot avea un efect critic în îndeplinirea cerințelor fundamentale;
c) corelarea între toate piesele principale ale proiectului: breviare globale de calcul, desenele indicate la lit. b) și caiete de sarcini;
d) corectitudinea specificațiilor din caietele de sarcini pentru execuția lucrărilor de construire și exploatare.
(4) Diferențele valorice între calculul efectuat de către proiectant și calculul paralel efectuat de verificator nu trebuie să depășească 5%. În situația în care diferențele valorice sunt mai mari, proiectul trebuie revizuit, iar verificarea trebuie reluată ulterior revizuirii.
(5) Verificarea de nivel 4 se face fie de către verificatorii de proiecte atestați, fie de către societățile de verificare organizate potrivit art. 449.
(1) Verificatorul tehnic are următoarele obligații:
a) respectarea reglementărilor tehnice privind proiectarea și verificarea tehnică a construcțiilor, în vigoare la data depunerii documentației pentru obținerea autorizației de construire;
b) respectarea nivelului de verificare a proiectării în conformitate cu clasa de consecințe în care se încadrează construcția proiectată, a prevederilor și cerințelor legate de nivelul de verificare respectiv;
c) efectuarea verificării proiectelor strict în domeniile/ subdomeniile de construcții sau specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care este atestat;
d) elaborarea referatului de verificare tehnică;
e) completarea la zi a registrului de evidență a proiectelor verificate;
f) încheierea unei asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost atestat.
(2) Este interzisă verificarea și semnarea de către verificatorul atestat a releveelor sau a documentațiilor tehnice întocmite pentru alte cerințe fundamentale decât cea pe care o verifică.
(3) Fazele de proiectare pe care le verifică verificatorul tehnic sunt: proiectul pentru autorizarea construirii - PAC, proiect tehnic de execuție - PTh, detalii de execuție - DE.
(4) Verificatorul tehnic nu verifică studiile de fezabilitate, conceptul și proiectul real executat.
(5) Verificatorul tehnic nu are responsabilitatea verificării dispozițiilor de șantier, cu excepția investițiilor de consolidare a clădirilor și a clădirilor monument istoric.
(6) Verificatorul tehnic nu are responsabilitatea verificării lucrărilor de construire pe șantier.
(7) Misiunea verificatorului tehnic se încheie la predarea proiectului, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (5).
(8) În situația în care nivelul de verificare a proiectării este NVP4, referatul de verificare elaborat este însoțit de notele de calcul și dimensionare.
(9) Verificatorului tehnic atestat îi este interzisă expres orice intervenție în alegerea și/sau modificarea soluțiilor de proiectare arhitecturală sau inginerească.
(10) Verificatorul tehnic atestat are rolul exclusiv de a certifica că proiectul întocmit de către arhitecții sau inginerii proiectanți, după caz, respectă prevederile la cerințele fundamentale pentru care a fost atestat conform legii.
(1) Verificatorul tehnic atestat, proiectantul atestat sau societatea de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții răspunde timp de 10 ani de la data predării/recepționării construcției pentru concluziile verificărilor realizate, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare în vigoare la data realizării ei.
(2) Răspunderea verificatorului tehnic atestat este:
a) limitată în cazul NVP2, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului suprapunându-se cu răspunderea proiectantului numai pentru ceea ce a verificat, conform art. 452 alin. (4);
b) avansată în cazul NVP3 și NVP4, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului suprapunându-se cu răspunderea proiectantului numai pentru ceea ce a verificat, conform art. 443 alin. (3) și art. 444 alin. (3).
Verificatorul de proiecte este specialistul cu activitate în proiectarea construcțiilor atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea tehnică a proiectelor pentru construcții și amenajări noi sau pentru intervenții asupra construcțiilor existente, încadrate de proiectant în clasele de consecință CC2, CC3 și CC4, cu privire la respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile.
(1) În vederea atestării calității de verificator de proiect, prevăzute la art. 382 alin. (1), specialistul trebuie să facă dovada deținerii unei experiențe anterioare în domeniul construcțiilor și în proiectarea construcțiilor, care se stabilesc prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(2) Dreptul de practică al verificatorilor se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic.
(3) Condițiile obligatorii de atestare și confirmare periodică a dreptului de practică al verificatorilor de proiect, inclusiv cele privind capacitatea de muncă și sănătatea, se stabilesc prin metodologia de atestare, aprobată prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(4) Îndeplinirea condițiilor de sănătate stabilite prin metodologia prevăzută la alin. (3) se dovedește prin adeverința medicală de medicina muncii.
(1) Societățile de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obiectul de activitate principal constând în activități de arhitectură și inginerie, activități de testări și de analiză tehnică.
(2) Nu poate avea calitatea de verificator tehnic aceeași persoană juridică autorizată care a elaborat proiectul care se verifică, indiferent de relația contractuală ca angajat/contractant, existentă între cele două entități.
(3) Obligațiile și responsabilitățile societăților de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții sunt:
a) să efectueze verificarea tehnică în acord cu nivelurile de verificare ale proiectării, diferențiat pe clase de consecințe;
b) să aibă implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților pe care le desfășoară adaptat tipurilor de construcții și claselor de consecințe ale construcțiilor pentru care poate să ofere servicii, în conformitate cu standardele aplicabile sistemului de conducere și de asigurare a calității;
c) să nu încheie contracte de servicii de verificare tehnică de proiectare, pentru care nu dețin proceduri în sistemul calității și/sau nu dețin personal calificat corespunzător tipologiei proiectului ce face obiectul contractului de servicii de verificare tehnică;
d) să întocmească și să actualizeze trimestrial registrul electronic de evidență a activității și a lucrărilor de verificare tehnică la care au participat, precum și a celor în curs de prestare;
e) să pună la dispoziția autorităților cu atribuții de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce le revin;
f) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizate, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate.
(4) Autorizarea societăților de verificare a proiectelor se realizează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, pe baza unui raport din care rezultă:
a) societatea de verificare tehnică a proiectelor a desfășurat în ultimul an fiscal încheiat integral activități de verificare a proiectelor tehnice pentru construcții în integralitatea lor sau faze de proiectare ale acestora. Activitățile respective vor fi certificate prin existența registrului electronic al verificărilor tehnice;
b) societatea de verificare tehnică are angajați verificatori de proiecte atestați.
(5) Confirmarea dreptului de practică a societăților de verificare a proiectelor se realizează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor o dată la 5 ani, pe baza unui raport din care rezultă faptul că societatea de verificare tehnică a proiectelor a menținut criteriile pentru care a fost autorizată, în fiecare an fiscal încheiat integral până la data solicitării.
(6) Societățile de verificare a proiectelor pentru construcții pot încheia contracte de colaborare cu verificatori de proiecte atestați, pentru acele exigențe pe care societatea nu le poate asigura prin personalul propriu angajat, în vederea întregirii necesarului de exigențe pentru proiectele verificate.
(7) În vederea verificării tehnice a unui proiect, cel puțin pentru nivelurile de verificare a proiectării pentru construcțiile aflate în CC4, beneficiarul/dezvoltatorul poate încheia contracte de prestări servicii de verificare tehnică cu una sau mai multe societăți de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții.
(8) În cazul în care proiectul este verificat tehnic de către o societate de verificare tehnică a proiectelor, răspunderea privind verificarea tehnică revine societății de verificare tehnică.
(1) Executanții sunt persoanele fizice sau juridice care au un rol în întreg ciclul de executare a unei construcții, respectiv realizarea și verificarea realizării construcției. Consultanții, experții tehnici și executanții specializați cu urmărirea în timp prevăzuți de art. 550 alin. (15) au un rol și pe perioada de utilizare a construcției.
(2) În sensul prezentului cod, au calitatea de executanți următorii factori implicați:
a) antreprenori în construcții;
b) responsabil cu verificarea execuției, respectiv dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția;
c) consultanți și alți specialiști.
(1) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin în conformitate cu dispozițiile prezentului cod și reglementărilor specifice, precum și conform contractelor încheiate cu beneficiarul sau dezvoltatorul.
(2) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.
(3) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea proiectului și/sau normelor de execuție în vigoare la data realizării ei.
(4) În cazul în care între diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului de investiții sau chiar în timpul desfășurării unui stadiu, unul dintre executanți este înlocuit de alt executant, indiferent de motivele pentru care a fost înlocuit, noul executant preia responsabilitatea integrală, își asumă lucrarea și ducerea la bun sfârșit a misiunii sale, numai după ce raporturile contractuale dintre beneficiar și executantul înlocuit s-au încheiat.
(5) Preluarea responsabilității de către noul executant se face în formă scrisă.
(6) În situația prevăzută la alin. (4) executantul înlocuit răspunde pentru ce a prestat și a semnat până la înlocuirea sa pentru vicii ascunse ale construcției rezultate în urma unei erori de-ale sale. Dacă produsul rezultat din prestația sa își pierde proprietățile de performanță vizate ca urmare a modificării soluției de către cel care îl înlocuiește, atunci executantul înlocuit este exonerat de răspundere.
(7) Drepturile de autor și de proprietate intelectuală se supun legislației aplicabile în materie.
(1) Antreprenorul general este persoana juridică sau o asociere de persoane juridice care desfășoară activități de execuție lucrări conform obiectului de activitate și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul, pentru execuția de lucrări pe care urmează să le execute, în regim propriu sau prin intermediul subantreprenorilor.
(2) În realizarea lucrării contractate antreprenorul general poate încheia contracte cu antreprenori de specialitate și furnizori.
(3) Antreprenorul general este, din punct de vedere contractual, executantul lucrărilor de construire, având următoarele obligații principale:
a) sesizarea beneficiarului/dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea soluționării;
b) sesizarea, prin responsabilul tehnic cu execuția, în termen de 24 de ore, a I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;
c) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai în baza și în conformitate cu proiecte tehnice de execuție verificate, în condițiile art. 440;
d) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;
e) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;
f) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul beneficiarului/ dezvoltatorului;
g) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanți cu acordul beneficiarului/dezvoltatorului;
h) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;
i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat beneficiarului/dezvoltatorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit art. 531;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu prevederile legale în vigoare;
n) notificarea dezvoltatorului/beneficiarului și a proprietarului cu privire la finalizarea lucrării și solicitarea convocării comisiei de recepție;
o) respectarea obligațiilor privind protecția mediului și altor obligații conform autorizației de construire pentru etapa de execuție.
(4) Antreprenorul general este răspunzător față de beneficiar/dezvoltator pentru executarea întregii lucrări în baza contractului de antrepriză încheiat cu acesta.
(1) Antreprenorul de specialitate este specialistul, persoana juridică sau persoană fizică, contractat de către antreprenorul general, în vederea executării unor activități specifice, a unor părți ori elemente ale lucrării sau serviciilor, pentru care deține specializarea necesară.
(2) Antreprenorul de specialitate răspunde față de antreprenorul general pentru partea de lucrare la care s-a angajat prin intermediul contractului de subantrepriză.
(1) Dirigintele de șantier este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, în conformitate cu documentațiile tehnice/documentațiile tehnico-economice aferente.
(2) Dirigintele de șantier își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al dezvoltatorului sau beneficiarului, după caz, în vederea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții, pe tot parcursul lucrărilor, fiind independent față de ceilalți factori implicați.
(3) Activitatea dirigintelui de șantier este incompatibilă cu orice activitate de proiectare, execuție, verificare sau expertiză pentru lucrarea în care este implicat ca diriginte de șantier.
(4) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al diriginților de șantier se realizează de către I.S.C.
(5) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu diriginți de șantier autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).
(1) Dreptul de practică al diriginților de șantier se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.
(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al diriginților de șantier, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.
(1) Dirigintele de șantier are următoarele atribuții și obligații:
a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;
b) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
c) întocmește rapoarte de neconformitate în cazul în care constată neconcordanțe între cerințele și prevederile proiectului de execuție și lucrarea pusă în operă sau neconformități ale calității execuției, rapoarte pe care le înaintează proiectantului spre soluționare;
d) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile reglementărilor tehnice și/sau de la prevederile proiectului de execuție, înștiințează I.S.C. în termen de 24 de ore sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;
e) pune la dispoziția autorităților de control, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;
f) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității cu lucrările de construcții la care își desfășoară activitatea;
g) participă la cursurile de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, pentru domeniile/ subdomeniile pentru care este autorizat;
h) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate;
i) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;
j) asigură secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, întocmește, în numele dezvoltatorului/beneficiarului/ administratorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și întocmește cartea tehnică a construcției.
(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa, în calitate de reprezentant al dezvoltatorului/beneficiarului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite de lege.
(1) Responsabilul tehnic cu execuția este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție.
(2) Responsabilul tehnic cu execuția își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al antreprenorului în vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile.
(3) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția se realizează de către I.S.C.
(4) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu responsabilii tehnici cu execuția autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 393 alin. (5).
(1) Dreptul de practică al responsabililor tehnici cu execuția se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.
(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.
(1) Responsabilul tehnic cu execuția are, în principal, următoarele atribuții și obligații:
a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;
b) verifică existența fișelor și proiectelor tehnice de execuție, a procedurilor de realizare a lucrărilor corespunzătoare caietelor de sarcini din proiectul tehnic de execuție;
c) verifică respectarea graficelor de realizare a construcțiilor, altele decât cele prevăzute în proiectul tehnic de execuție;
d) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;
e) pune la dispoziția dezvoltatorului documentația de execuție întocmită, în vederea constituirii/completării, după caz, a cărții tehnice a construcției;
f) oprește execuția lucrărilor de construcții când constată neconformități care pot afecta calitatea acestora;
g) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile proiectului tehnic de execuție, înștiințează în termen de 24 de ore I.S.C sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;
h) pune la dispoziția autorităților cu atribuții de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;
i) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității pentru lucrările de construcții pe care le coordonează tehnic și de care răspund;
j) participă la cursuri de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, în domeniile/subdomeniile pentru care este autorizat;
k) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;
l) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate.
(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, responsabilul tehnic cu execuția putând participa, în calitate de reprezentant al antreprenorului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările tehnice în construcții aplicabile în vigoare.
(3) I.S.C. poate decide autorizarea concomitentă a persoanelor atât ca diriginți de șantier, cât și ca responsabili tehnici cu execuția, ca specialiști în execuție, o persoană putând fi autorizată ca specialist în execuție și putând exercita oricare dintre cele două profesii reglementate, în funcție de contractele în care este implicat, cu respectarea regimului incompatibilităților.
(1) Consultanții sunt persoane fizice și juridice cu competențe și experiență relevantă în domeniul construcțiilor, contractați de către dezvoltatorul obiectivului de investiții, în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
(2) Consultanții persoane fizice sau juridice sunt de două categorii:
a) consultanții angajați ai beneficiarului sau dezvoltatorului care îl sfătuiesc pe client și prestează servicii care sunt legate de stadiile (0) și (1) ori activitate de urmărire a șantierului, de protecția muncii, de achiziții de materiale, de urmărire a costurilor, consultant juridic, consultant financiar;
b) consultanți specializați în diferite domenii care concură la realizarea proiectului, cum ar fi consultantul privind securitatea la incendiu, consultantul tehnic privind fațadele clădirilor, consultantul de mediu, consultantul tehnic pe probleme de lifturi și elevatoare, consultantul pe probleme de securitate, consultant IT, dar care nu semnează în mod direct proiectul și sunt angajați sau colaboratori ai proiectantului, cu excepția situației în care acestora li s-au atribuit responsabilități prin contract.
(3) Consultanții sunt răspunzători față de clienții lor în conformitate cu prevederile contractuale, însă nu au responsabilități legate de asigurarea calității.
(4) În sensul prezentului cod, în cazurile construcțiilor finanțate din fonduri publice, inclusiv al celor finanțate în baza unor acorduri sau împrumuturi externe ori similare în care consultanța sau asistența tehnică este obligatorie în sarcina investitorului ori a beneficiarului, operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul, devine factor implicat în sistemul calității în construcții, pentru etapele prevăzute în contractul de consultanță ori asistență tehnică, iar responsabilitățile aferente etapelor respective îi revin conform legii, în solidar cu proiectanții și antreprenorii.
(5) Operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul din domeniul construcțiilor pentru cazurile prevăzute la alin. (4) răspunde de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor, obligații care se completează cu prevederile generale și specifice ale contractelor:
a) angajarea de specialiști atestați și/sau autorizați, respectiv diriginți de șantier, verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu investitorii/beneficiarii;
b) sesizarea investitorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte prin verificatorul tehnic atestat al proiectului și în execuție prin dirigintele de șantier desemnat;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;
d) participarea prin specialiști atestați la fazele principale de execuție;
e) întocmirea de rapoarte zilnice către investitor sau beneficiar în perioada de execuție;
f) întocmirea de rapoarte trimestriale către investitor sau beneficiar în perioada de garanție;
g) respectarea termenelor contractuale de proiectare și execuție în solidar cu proiectanții și/sau antreprenorii;
h) recepția proiectelor conform temeiului de proiectare și cerințelor de calitate.
(1) Managerul de proiect este persoana fizică sau juridică care planifică, organizează și coordonează activitățile necesare realizării proiectului investițional în construcții.
(2) Managerul de proiect asigură planificarea resurselor pentru fiecare etapă din proiect, verifică și controlează lucrările de proiectare și de construcție din punct de vedere contractual și procedural, se asigură de instruirea personalului din subordine și de respectarea tehnologiilor de execuție, de exploatare și întreținere a echipamentelor.
(3) Managerul de proiect este o persoană din cadrul structurii dezvoltatorului sau o terță persoană contractată de către dezvoltator în vederea îndeplinirii activităților prevăzute la alin. (1).
(4) Atribuțiile și responsabilitățile managerului de proiect sunt:
a) economico-financiare;
b) organizatorice;
c) administrative și de comunicare;
d) executive.
(5) Managerul de proiect răspunde pentru modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor și responsabilităților ce i-au fost alocate, conform contractului încheiat cu dezvoltatorul.
(1) În procesul de fundamentare, proiectare, execuție și mentenanță a unei construcții pot interveni mai multe tipuri de specialiști care oferă servicii de specialitate la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului sau participă punctual cu studii de specialitate în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.
(2) Specialiștii pot interveni pe domenii, astfel:
a) în funcție de destinația obiectivului - tehnolog, muzeograf, scenograf;
b) în funcție de context - urbanist, arhitect, arhitect de interior, arheolog, istoric, istoric de artă, peisagist, geograf, topograf, geodez, biolog, inginer constructor specializat în geotehnică, ingineri de îmbunătățiri funciare, ingineri energeticieni, de petrol și gaze, ingineri minieri, climatolog, ecolog, specialist pe probleme de mediu, gestiunea deșeurilor, economie circulară etc.;
c) în materie de echipare, securitate, inclusiv securitate la incendiu, accesibilitate, costuri;
d) în materie de consum de energie - auditor energetic;
e) în funcții-suport - juriști și avocați, experți achiziții, sănătate și securitate în muncă, comunicare, marketing, economiști, desenatori, atașamentiști, deviziști.
(3) Specialiștii își desfășoară activitatea în baza unui contract încheiat cu beneficiarul, dezvoltatorul, proiectantul sau cu antreprenorul și răspund pentru modalitatea de îndeplinire a clauzelor contractuale.
Laboratoarele de analize și încercări în construcții sunt laboratoarele care execută analize și încercări privind controlul calității pe parcursul execuției lucrărilor de construcții sau în vederea constatării stării tehnice a construcțiilor sau elementelor de construcții existente, necesare în cadrul activităților de expertizare tehnică a construcțiilor și de urmărire a comportării în timp a acestora. Laboratoarele realizează, de asemenea, încercări și teste pe produsele pentru construcții.
Autorizarea, acreditarea și supravegherea organismelor de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, precum și a organismelor de evaluare tehnică europeană, reglementate potrivit actelor normative adoptate la nivelul Uniunii Europene cu privire la stabilirea cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței produselor pentru construcții în ceea ce privește comercializarea produselor, se realizează conform reglementărilor europene și dispozițiilor naționale de punere în aplicare.
(1) Controlul de stat al calității în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest domeniu, prin care statul exercită activitatea de control, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unor persoane, entități sau societății, în parte sau în ansamblul ei.
(2) Controlul de stat al calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, inclusiv instalațiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasă de consecință sau sursă de finanțare, cu excepția celor prevăzute la art. 466 alin. (5) din prezentul cod.
(1) I.S.C. exercită controlul statului în domeniul construcțiilor, potrivit art. 351 alin. (1) lit. a).
(2) Obiectivele controlului de stat sunt următoarele:
a) îndeplinirea, de către organele de specialitate ale administrației publice centrale, comisiile tehnice sau operatorii economici a obligațiilor legale ce le revin;
b) respectarea prevederilor legale și reglementărilor tehnice aplicabile în producerea și furnizarea de produse pentru construcții, în conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor;
c) respectarea prevederilor autorizațiilor de construire/ desființare, ale avizelor, acordurilor și ale altor documente referitoare la construcții, emise de autorități sau organe ale administrației publice centrale și locale, precum și de alte organe abilitate de lege;
d) îmbunătățirea sistemului calității în construcții și a regulamentelor aferente componentelor acestuia.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a), controlul de stat vizează verificarea obligațiilor legale referitoare la:
a) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și a conformității produselor pentru construcții;
b) agrementarea tehnică pentru produse/procedee sau echipamente, care nu fac obiectul unei specificații tehnice;
c) certificarea sistemelor de management al calității în construcții de către un organism de evaluare a conformității acreditat, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare; acest obiectiv poate fi dus la îndeplinire și de către un organism de evaluare a conformității, OEC, acreditat în conformitate cu Regulamentul nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare;
d) certificarea performanței energetice și auditarea energetică a clădirilor;
e) alte obligații prevăzute de alte acte normative.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b) controlul de stat vizează verificarea respectării prevederilor legale referitoare la:
a) reglementările tehnice în construcții;
b) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și conformității produselor pentru construcții;
c) agrementarea tehnică pentru produse, procedee sau echipamente;
d) verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției construcțiilor, precum și auditul energetic al clădirilor;
f) implementarea sistemului de management al calității în construcții;
g) controlul calității execuției lucrărilor pentru care, în condițiile prezentului cod, se emit autorizații de construire/ desființare;
h) stabilirea de către proiectant a modului de tratare a neconformităților identificate în etapa de proiectare și a defectelor apărute în etapa de execuție, în condițiile art. 514;
i) utilizarea de produse pentru construcții pentru care sunt declarate și certificate, în condițiile legii, constanța performanței și conformitatea;
j) recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la expirarea perioadei de garanție;
k) urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
l) postutilizarea construcțiilor.
(5) Nu se supun controlului de stat al calității în construcții, exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, construcțiile încadrate în clasa de consecințe 1, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, potrivit prezentului cod, acestea intrând sub incidența controlului autorităților administrației publice locale.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, în calitate de autoritate de specialitate în domeniul apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionării situațiilor de urgență, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:
a) avizare și autorizare privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare;
b) controlul respectării prevederilor avizelor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la obiective de investiții;
c) participarea în cadrul comisiilor de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora stabilite prin Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) controlul respectării prevederilor autorizațiilor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la exploatarea construcțiilor și amenajărilor;
e) supravegherea pieței pentru produsele pentru construcții menționate la art. 567 lit. b);
f) avizare Seveso;
g) control cu privire la stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
Poliția locală, în calitate de compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor provizorii;
b) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate sau desființate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire/desființare și a celorlalte proceduri reglementate de prezenta lege;
c) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/demolare prin dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local;
e) constată contravenții privind disciplina în domeniul respectării autorizației de executare a lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, președintelui consiliului județean, primarului unității administrative-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia.
Instituțiile din cadrul SNAOPSN exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale conducătorilor instituțiilor respective.
(1) Factorii cu atribuții de autorizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile cu atribuții în domeniul autorizării construirii. Acești factori sunt autoritățile administrației publice locale, autoritățile administrației publice centrale competente din domeniul transporturilor, gazelor, energiei, instituțiile din SNAOPSN.
(2) Factorii cu atribuții de avizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile sau entitățile competente de la care beneficiarul/investitorul are obligația de a obține avizul/acordul sau autorizația. Acești factori sunt:
a) operatorii infrastructurii tehnico-edilitare;
b) administratorul infrastructurii de transport;
c) autoritățile publice centrale în domeniile: transport, protecția mediului, protecția sănătății populației, protejarea patrimoniului cultural, securitatea la incendiu, protecția civilă;
d) instituțiile din SNAOPSN.
(3) Atribuțiile și responsabilitățile specifice factorilor cu atribuții de avizare și autorizare în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor sunt definite în cartea I.
(1) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt persoane juridice constituite potrivit prevederilor instituite prin legi speciale, ca urmare a asocierii factorilor implicați cu scopul de a promova și proteja interesele economice, sociale și profesionale ale membrilor săi.
(2) Asociațiile și organizațiile profesionale asigură în interesul public supravegherea calității serviciilor oferite de către specialiști, care sunt supuse unui cadru reglementat de activitate, prin condiții de acces, certificarea voluntară a specialiștilor, formare inițială și continuă, asigurare profesională, respectarea unui cod deontologic și control disciplinar al membrilor lor.
(3) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de sindicate. Organizațiile patronale pot fi declarate reprezentative conform Legii nr. 367/2022, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Reprezentanții asociațiilor profesionale din domeniul urbanismului, construcțiilor și arhitecturii și federațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor participă obligatoriu în cadrul comisiilor de dialog social care funcționează la nivelul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și la consultări cu privire la actualizarea cadrului de reglementare tehnică în domeniu.
(5) Asociațiile și organizațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor și arhitecturii sunt reprezentate în organismul de certificare tehnico-profesională a operatorilor economici de execuție din construcții.
(6) Asociațiile și organizațiile profesionale, prevăzute la art. 383 alin. (7), declarate conform legii ca organizații de interes public sau de utilitate publică, sprijină ministerul de resort în privința reglementării tehnice în domeniu, a atestării tehnico-profesionale și a confirmării dreptului de practică în domeniul construcțiilor.
Societățile de asigurări, persoane juridice autorizate conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități de asigurare în domeniul construcțiilor, nu au obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcțiilor, obligațiile acestora fiind limitate la prevederile incluse în contractele de asigurare specifice încheiate cu factorii implicați.
(1) Finanțatorul este entitatea, persoană fizică sau juridică, care asigură resursele financiare pentru realizarea obiectivului de investiții.
(2) Finanțatorul construcției nu are obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcției, cu excepția situației în care calitatea de finanțator este deținută concomitent cu calitatea de beneficiar, investitor, dezvoltator sau oricare alt factor implicat.
(1) Proiectul investițional în construcții este procesul care debutează cu identificarea nevoii sau oportunității de construire și se finalizează cu darea în folosință a construcției.
(2) Proiectul investițional în construcții urmărește obținerea unui rezultat planificat concretizat prin obiectivul de investiții.
(1) Valoarea totală finală a proiectului investițional în construcții este reprezentată de suma cheltuielilor efectuate în etapele de inițiere, planificare, realizare și, respectiv, încheiere.
(2) Valoarea totală finală a proiectului investițional în construcții se utilizează ca element de comparație cu valorile rezultate în cazul altor construcții similare, în vederea determinării unor indicatori tehnico-economici în domeniul construcțiilor.
(3) Valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții este formată din valoarea de execuție previzionată și din valoarea previzionată a tuturor costurilor asociate identificate potrivit legii până la predarea construcției.
(4) La valoarea totală estimată prevăzută la alin. (3) se adaugă marja de buget acceptabilă și valoarea prevăzută pentru cheltuieli diverse și neprevăzute. Cheltuielile diverse și neprevăzute se vor raporta în etapele de inițiere și planificare la valoarea maximă estimată a proiectului investițional, respectiv valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții cumulată cu marja de buget aplicabilă.
(5) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, în cadrul indicatorilor tehnico-economici aprobați se includ și valoarea marjei de buget maximă acceptabilă și cheltuielile diverse și neprevăzute.
(6) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, depășirea valorii totale estimate a proiectului investițional în construcții, inclusiv marja de buget maximă acceptabilă, este permisă numai în situații deosebite, necunoscute inițial, sau în cazul unor evenimente excepționale care au fost imposibil de prevăzut la inițierea sau pe parcursul derulării proiectului sau lucrărilor de execuție.
(7) În cazul prevăzut la alin. (6) depășirea se fundamentează în mod temeinic.
(1) Marja de buget în cazul lucrărilor din mediul privat reprezintă procentul de corecție în plus sau în minus a valorilor rezultate în urma estimărilor.
(2) Marja de buget în cazul lucrărilor din mediul privat este propusă de către beneficiar în etapa de inițiere a proiectului și reprezintă procentul din valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții acceptat pentru acoperirea diferențelor dintre valorile estimate în diversele stadii ale proiectului investițional în construcții.
(3) La propunerea marjei de buget în cazul lucrărilor din mediul privat nu se iau în considerare actualizări cu indicele de inflație, indicii de fluctuație a pieței sau schimbări legale din domeniul fiscal, care vor conduce la actualizări ale costurilor de execuție conform condițiilor contractuale.
(4) Marjele de buget în cazul lucrărilor din mediul privat se actualizează la fiecare stadiu de viață al proiectului investițional în construcții, pe măsură ce gradul de detaliere al proiectului avansează, conform anexei nr. 7, inclusiv până la predarea construcției.
(5) În cazul lucrărilor din mediul privat, marja de buget orientativă pentru fiecare stadiu al proiectului investițional în construcții este prezentată în anexa nr. 7.
(6) Marjele de buget în cazul lucrărilor din mediul privat nu se cumulează pentru fiecare stadiu/fază, ci se adaptează în raport cu gradul de detaliere al proiectului specific fiecărui stadiu.
(7) Marja de buget în cazul lucrărilor publice reprezintă procentul de corecție în plus a valorilor rezultate în urma estimărilor.
(8) Marja de buget în cazul lucrărilor publice este propusă de către beneficiar în etapa de inițiere a proiectului și reprezintă procentul din valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții acceptat pentru acoperirea diferențelor dintre valorile estimate în stadiul de studiu de fezabilitate și cele estimate în stadiul ultim de finalizare a proiectului tehnic și documentației de detalii de execuție. Valoarea ei orientativă, ce va fi propusă în faza de studiu de fezabilitate, este prezentată în anexa nr. 8.
(9) La propunerea marjei de buget în cazul lucrărilor publice nu se iau în considerare actualizări cu indicele de inflație, indicii de fluctuație a pieței sau schimbări legale din domeniul fiscal, care vor conduce la actualizări ale costurilor de execuție conform condițiilor contractuale.
(10) În cazul lucrărilor publice, marja de buget se va propune o singură dată, în faza de studiu de fezabilitate, rezultând valoarea totală estimată a proiectului investițional care se va aproba în cadrul consiliilor tehnico-economice.
(11) Proiectantul are obligația de a transmite către beneficiarul lucrării estimările de costuri aferente stadiilor ulterioare de proiectare. Estimările aferente stadiilor de proiectare nu fac obiectul reavizării indicatorilor tehnico-economici, ele având scopul exclusiv de informare a beneficiarului asupra evoluției costurilor proiectului investițional, pe măsura detalierii acestuia.
(12) Indicatorii tehnico-economici se reavizează în stadiul ultim de finalizare a proiectului tehnic și detaliilor de execuție.
(13) Valoarea totală estimată a proiectului investițional astfel determinat nu se poate majora decât în cazurile stabilite prin art. 475 alin. (6).
Cheltuielile diverse și neprevăzute reprezintă valoarea cheltuielilor rezultate în urma modificărilor de soluții tehnice care implică cantități suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării execuției construcției, precum și cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuției din cauze independente de beneficiar. Acestea sunt distincte față de marja de buget prevăzută de art. 476.
(1) Proiectul investițional în construcții este caracterizat de un scop determinat, prin care se urmărește obținerea unor rezultate planificate, în cadrul unei perioade determinate, cu încadrarea într-un buget și nivel de calitate prestabilit, și de un sistem de management aplicabil pe durata întregului proces de realizare a proiectului.
(2) Proiectul investițional în construcții este format din două componente:
a) ciclul de viață al proiectului investițional în construcții - format din etape ale proiectului;
b) sistemul de management al proiectului investițional în construcții.
(3) Etapele ciclului de viață al proiectului investițional în construcții sunt:
a) inițierea proiectului investițional în construcții - identificarea necesității, a oportunității, definirea temei de proiectare și stabilirea fezabilității;
b) planificarea proiectului - activitatea de proiectare;
c) realizarea proiectului - execuția construcției;
d) încheierea proiectului investițional în construcții și predarea construcției;
e) exploatarea și utilizarea construcției.
(4) Sistemul de management al proiectului investițional în construcții presupune:
a) monitorizarea, respectiv urmărirea pe parcursul derulării proiectului a modului în care sunt asigurate toate condițiile, astfel încât la finalul fiecărui stadiu să fie îndepliniți parametrii de conținut, calitate, cost și timp stabiliți;
b) controlul, la finalul fiecărui stadiu și la termenele precizate în graficul de eșalonare al proiectului, al documentațiilor pentru a verifica dacă au fost îndepliniți parametrii de conținut, calitate, cost și timp stabiliți.
(5) În funcție de specificul proiectului investițional în construcții, etapele prevăzute la alin. (3) se pot suprapune parțial.
(6) În cazul proiectelor investiționale de amploare și complexitate redusă, încadrate în clase de consecințe inferioare, cele 5 etape prevăzute la alin. (3) se pot comasa.
(7) În cazul proiectelor investiționale cu un grad de complexitate ridicat, încadrate în clase de consecințe superioare, astfel cum sunt definite în cadrul art. 370, pot fi dezvoltate subetape relevante din punct de vedere tehnic.
(8) În cazul în care se constată, în urma evaluării efectuate la finalul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții sau oricând pe parcursul duratei de existență efectivă a construcției, că aceasta nu mai corespunde din punct de vedere calitativ sau funcțional sau nu mai satisface cerințele de exploatare, aceasta poate fi desființată integral, etapă ce coincide cu sfârșitul proiectului investițional în construcții, sau integrată în cadrul unui proiect investițional în construcții nou, caz în care se reiau stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții prevăzute de prezentul cod.
(1) În etapa de inițiere sunt prevăzute două stadii ale proiectului investițional în construcții:
a) stadiul 0 - definirea strategică;
b) stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității.
(2) În etapa de planificare sunt prevăzute trei stadii ale proiectului investițional în construcții:
a) stadiul 2 - definirea conceptului proiectului;
b) stadiul 3 - definirea soluțiilor de bază ale proiectului și autorizarea;
c) stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului.
(3) Etapa de realizare a construcției cuprinde stadiul 5 - execuția construcției.
(4) Etapa de încheiere a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 6 - predarea și punerea în funcțiune a construcției.
(5) Etapa de exploatare a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 7 - exploatarea/utilizarea construcției.
În cadrul stadiului 0 se identifică de către beneficiar necesitatea investiției, se evaluează oportunitatea realizării acesteia, cerințele și condițiile de fezabilitate și, la nivel preliminar, se identifică elementele de temă strategică, prezentându-se principalele cerințe funcționale, sociale și constrângeri aplicabile.
Inițierea unui proiect investițional în construcții poate fi determinată de:
a) necesitatea de rezolvare a unei probleme de natură socială, economică, de mediu sau culturală, tehnică sau de creștere a performanței unei construcții; și/sau
b) oportunitatea financiară sau cea determinată de creșterea nevoii sociale, educaționale, culturale, de sănătate, de agrement, economice, de comunicație și de comunicare.
(1) Documentarea inițială este procesul de colectare a informațiilor cu privire la proiecte similare derulate anterior.
(2) În cadrul procesului de documentare inițială se procedează la realizarea unui studiu documentar, care va cuprinde analiza unui număr cât mai mare de proiecte cu un grad ridicat de similaritate.
(3) În vederea obținerii unei relevanțe contextuale ridicate, exemplele investiționale analizate se vor alege concentric dinspre cele mai apropiate înspre cele mai îndepărtate, din punct de vedere spațial și temporal.
(4) Pentru fiecare exemplu se evidențiază caracteristicile și se analizează alinierea acestora cu obiectivele pentru dezvoltare durabilă. În cazul în care este posibil, se indică valorile metrice și indicatorii relevanți.
(1) Nota de fundamentare a investiției stabilește nevoia de construire și prezintă intenția investițională.
(2) Prin intermediul notei de fundamentare se asigură alinierea cerințelor obiectivului de investiții cu obiectivele de dezvoltare.
(3) În cazul obiectivelor de investiții finanțate parțial sau integral din fonduri publice, intenția investițională și cerințele obiectivului de investiții se aliniază cu obiectivele strategice, de sustenabilitate, sociale, economice, de mediu și culturale.
(4) Alinierea cerințelor investiției la obiectivele de dezvoltare durabilă este obligatorie.
(5) Nota de fundamentare se elaborează în baza certificatului de urbanism pentru informare.
Conținutul-cadru al notei de fundamentare este format din:
a) descrierea obiectivului de investiții;
b) descrierea necesității și/sau oportunității realizării proiectului;
c) prezentarea situației existente, a beneficiilor așteptate și a impactului preconizat în urma realizării proiectului, precum și în cazul în care proiectul nu este realizat;
d) prezentarea, după caz, a proiectelor investiționale similare identificate;
e) mențiuni privind integrarea, dacă este cazul, a obiectivului de investiții în cadrul unor planuri strategice sau master-planuri, documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism;
f) mențiuni privind acordurile internaționale în care se încadrează obiectivul de investiții, dacă este cazul;
g) obiective generale și specifice preconizate a fi atinse prin realizarea proiectului investițional;
h) sursele identificate pentru finanțarea proiectului investițional;
i) termenul preconizat de încheiere a proiectului investițional în construcții;
j) prezentarea posibilelor amplasamente propuse pentru realizarea proiectului investițional, inclusiv informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente;
k) obligația elaborării documentației cadastrale, dacă este cazul.
(1) Tema strategică este documentul prin intermediul căruia:
a) sunt prezentate principalele strategii vizate pentru realizarea proiectului obiectivului de investiții, respectiv sustenabilitate, siguranță, prevederea riscurilor, tratarea modificărilor de conținut, forme de atribuire a contractelor de achiziție, autorizarea, predare-preluare, darea în exploatare, procese de management și modalități de comunicare, roluri și responsabilități;
b) se definește necesitatea realizării proiectului preluată din cadrul notei de fundamentare, astfel cum a fost corelată cu concluziile documentării inițiale, și alternativa de a construi o nouă construcție sau de a interveni asupra unei construcții existente;
c) se identifică cerințele proiectului investițional în construcții care au potențialul de a răspunde necesității identificate;
d) se detaliază informațiile prevăzute în cadrul notei de fundamentare;
e) se formulează setul de cerințe funcționale păstrând proporționalitatea răspunsului la necesitate, se indică soluțiile anterioare, precum și posibilele soluții de reutilizare a unor construcții existente sau reciclare/reutilizare a părților componente ale acestora, dacă este cazul.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică proiectelor privind infrastructura de transport de interes național.
(1) Conținutul-cadru al temei strategice este format din:
a) destinație și funcțiuni;
b) cerințe funcționale și exigențe tehnice specifice;
c) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
d) obiectivele de calitate urmărite, respectiv nivel de echipare, finisare și dotare;
e) obiectivele de sustenabilitate;
f) identificarea preliminară a posibilelor scenarii în vederea atingerii obiectivelor;
g) număr estimat de utilizatori;
h) estimarea duratei de existență proiectată a construcției, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
i) încadrarea obiectivului de investiție în reglementările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului;
j) forme de atribuire a contractelor de achiziție;
k) identificarea specialităților necesare realizării obiectivului de investiții;
l) identificarea rolurilor-cheie și a responsabilităților aferente acestora;
m) identificarea principalelor procese de management și a modalităților de comunicare;
n) identificarea studiilor de specialitate preliminare necesare în etapa de inițiere a proiectului;
o) strategia de sustenabilitate în conformitate cu art. 415.
(2) În funcție de specificul proiectului investițional în construcții, studiile preliminare a căror necesitate de elaborare se identifică prin tema strategică pot să includă:
a) studii de amplasament, studii geotehnice, hidrologice si topografice, studii de hazard privind acțiunile naturale, studii de trafic și de circulație; evaluare de impact asupra siguranței rutiere; studii de impact asupra mediului; documentații de tip PUD/PUZ și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;
b) studii de obiect: expertize tehnice, analize diagnostic, audit energetic, studii istorice și studiu de fundamentare a valorii resursei culturale, în cazul intervențiilor la construcții existente și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;
c) studii economico-financiare: analiza de bunuri și servicii, analiză de venituri-cheltuieli, rentabilitate sau alte studii relevante necesare realizării obiectivului de investiție.
(1) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral din fonduri private, conținutul notei de fundamentare și al temei strategice se includ în planul de afaceri.
(2) Elaborarea planului de afaceri în condițiile alin. (1) este opțională.
Estimarea duratei de realizare a proiectului se realizează în funcție de amploarea și complexitatea proiectului, precum și de existența unui termen-limită de finalizare a lucrărilor.
În cadrul stadiului 1 se elaborează tema de proiectare prin dezvoltarea și detalierea temei strategice și se determină fezabilitatea proiectului investițional în construcții.
(1) Tema de proiectare este documentul de sinteză care prezintă principalele procese funcționale ce stau la baza realizării obiectivului de investiții, inclusiv identificarea propunerilor de amplasament efectiv al obiectului de investiții.
(2) Tema de proiectare se fundamentează pe analiza documentară preliminară a referințelor arhitecturale și inginerești.
(3) Tema de proiectare identifică toate condițiile obligatorii de construire, scop în care, cu privire la fiecare amplasament identificat în cadrul temei de proiectare, se asigură obținerea unui certificat de urbanism pentru construire sau pentru lucrări inginerești, după caz.
(4) În scopul elaborării temei de proiectare, se realizează primele studii preliminare de amplasament, cum sunt: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic.
(5) În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile prevăzute la alin. (4) pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat.
(6) Tema de proiectare identifică studiile de specialitate necesare în vederea proiectării.
(7) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, se realizează releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor. Releveul se realizează la o scară adecvată și cuprinde planuri, secțiuni și fațade.
(1) Conținutul-cadru al temei de proiectare este format din:
a) date de identificare a obiectivului;
b) date privind dezvoltatorul și beneficiarul;
c) obiectivele generale și specifice ale proiectului investițional în construcții;
d) descrierea amplasamentului sau amplasamentelor propuse sau a construcției/construcțiilor existente, inclusiv: elemente de topografie și geologie, informații despre construcțiile existente pe amplasament, echipare și rețele edilitare, plantații existente pe amplasament, servituți și reglementări urbanistice aplicabile;
e) prezentarea situației existente: informații privind amplasamentul propus, regimul juridic, tehnic și economic, particularități ale terenului, accesibilitate, nivelul de echipare tehnico-edilitară, rețele edilitare existente, constrângeri urbanistice și/sau de mediu, descrierea construcțiilor existente pe amplasament;
f) prezentarea situației propuse, respectiv stabilirea criteriilor a căror îndeplinire este necesară în vederea atingerii scopului proiectului;
g) studii de specialitate preliminare identificare în cadrul temei strategice, care generează date utilizate pentru elaborarea temei de proiectare.
(2) Prezentarea situației propuse conține și criteriile de atingere a scopului proiectului, care includ:
a) destinație și funcțiuni;
b) dimensiuni, gabarit general, arii generale și arii specifice pe tip de funcțiuni principale, fluxuri tehnologice;
c) modalitatea de corelare a soluțiilor tehnice cu condițiile de construire, de protecție a mediului și a patrimoniului;
d) obiective de calitate transpuse privind finisarea, echiparea și dotarea;
e) actualizarea bugetului-țintă, dacă este cazul, și identificarea elementelor de cost principale;
f) stabilirea marjelor de buget acceptabile prin raportare la valoarea totală estimată a obiectivului de investiții.
(3) Studiile de specialitate preliminare prevăzute la alin. (1) lit. g) includ:
a) studii preliminare de amplasament: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic. În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile preliminare pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător, cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat;
b) releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor, în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente.
(1) Studiul de fezabilitate reprezintă dezvoltarea temei de proiectare constând în identificarea amplasamentului optim investiției, a scenariului optim care îndeplinește necesitatea de rezolvare a problemei identificate în etapa de inițiere și justificarea oportunității economico-financiare a realizării investiției, luându-se în considerare costurile unor proiecte de investiții similare.
(2) În cazul obiectivelor de investiții, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, este obligatorie întocmirea studiului de fezabilitate.
(3) Întocmirea studiului de fezabilitate nu este obligatorie pentru intervențiile realizate în regim de urgență, lucrările de reparație curentă și întreținere și alte lucrări supuse procedurii simplificate a notificării sau lucrărilor realizate în lipsa oricărei formalități.
(4) În situația în care în urma studiului de fezabilitate rezultă că obiectivul de investiții nu este viabil, după caz, se procedează la redefinirea elementelor temei de proiectare sau se renunță la realizarea obiectivului de investiții.
(1) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu și modalitatea de asigurare a accesului la municipiile reședință de județ ori la localitățile urbane limitrofe sau la căile de comunicație existente care asigură legătura cu municipiile reședință de județ și cu localitățile urbane limitrofe acestora, cu respectarea reglementărilor urbanistice și a normelor tehnice aplicabile.
(2) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu propuneri pentru:
a) măsuri privind protecția monumentelor istorice și patrimoniului arheologic, de diagnostic și, după caz, de cercetare arheologică preventivă;
b) măsuri privind reducerea efectelor negative ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor și habitatelor naturale și de menținere a coridoarelor ecologice prin intermediul ecoductelor sau al altor sisteme.
(1) În vederea determinării fezabilității unui proiect investițional în construcții, pentru fiecare scenariu propus se realizează cel puțin următoarele categorii de analize de bază:
a) analiza elementelor din tema de proiectare, respectiv propunerii/propunerilor de amplasamente, asigurarea de utilități și alte elemente din cadrul temei de proiectare;
b) studii de specialitate;
c) estimarea de cost previzionat pentru lucrările de construire.
(2) Studiile de specialitate includ:
a) analiza financiară și economică;
b) analiza sustenabilității;
c) analiza cererii de bunuri și servicii;
d) analiza de risc;
e) alte analize, după caz.
(3) Estimarea costului previzionat pentru lucrările de construire/desființare/amenajare exterioară/utilități publice se realizează prin raportarea la indicele de referință generat conform art. 418, la care se adaugă marja de buget.
(4) Estimarea costului previzionat pentru serviciile de proiectare se face ca procent prin raportare la costurile de construire rezultate potrivit alin. (3).
(1) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este format din următoarele secțiuni:
a) descrierea situației existente, necesitatea realizării obiectivului de investiții și prezentarea obiectivelor propuse;
b) prezentarea scenariilor propuse conform numărului stabilit prin tema de proiectare;
c) alegerea și prezentarea detaliată a scenariului optim;
d) strategii și recomandări privind realizarea obiectivului;
e) reprezentări grafice;
f) concluzii.
(2) Pentru fiecare scenariu analizat sunt incluse următoarele:
a) particularitățile amplasamentului;
b) caracteristicile tehnice, constructive, funcționale, tehnologice și nivelul calitativ conform temei de proiectare;
c) costurile estimate;
d) rezultatul studiilor de specialitate realizate.
(3) Pentru scenariul optim recomandat sunt prezentate următoarele elemente:
a) justificarea selectării scenariului;
b) propunerile funcționale la nivel de principiu de realizare a obiectivului de investiții;
c) principalii indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții;
d) documente-suport, astfel cum este certificatul de urbanism pentru construire sau cel pentru lucrări inginerești.
(4) Propunerile funcționale incluse în cadrul scenariului optim reprezintă dezvoltarea temei de proiectare a obiectivului investițional în construcții, aceasta urmând să fie detaliată în stadiile următoare conform indicatorilor tehnico-economici aprobați.
(5) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate se adaptează în funcție de specificul și complexitatea obiectivului de investiții.
(1) În cadrul scenariului optim recomandat în cadrul studiului de fezabilitate se includ următorii indicatori tehnico-economici aferenți scenariului:
a) valoarea totală estimată a obiectivului de investiții;
b) indicatorii minimali de performanță și calitate pe care obiectivul de investiții trebuie să îi atingă;
c) indicatorii financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat sau de operare;
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții.
(2) Pentru valoarea totală estimată a obiectivului de investiții se indică marja de buget acceptabilă prin raportare la valoarea totală finală a obiectivului de investiții.
(3) În vederea determinării valorii totale a obiectivului de investiții, costurile de investiție se estimează în mod distinct potrivit regulilor prevăzute la art. 554.
(4) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente care se limitează la punerea în siguranță sau la măsuri de consolidare sau de înlocuire, costurile de investiție estimate includ și costurile aferente, pe bază de indici de cost:
a) lucrările de desfacere și refacere;
b) lucrările de reparare a finisajelor și instalațiilor afectate ca urmare a intervenției.
(5) Pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) lit. c) se indică valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare.
(6) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
(7) În situația în care după aprobarea indicatorilor tehnico-economici apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobați ori depășirea marjelor de buget prevăzute la alin. (3), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Estimarea bugetară se realizează prin schema de estimare a bugetului-țintă prin procedura definita la art. 502, care identifică principalele activități necesare realizării obiectivului de investiții și costurile aferente, inclusiv marja de buget acceptabilă și procentul cheltuielilor diverse și neprevăzute, prin raportare la valoarea întregului proiect investițional în construcții, precum și formele de atribuire a contractelor ce vor fi utilizate.
(2) Cheltuielile diverse și neprevăzute se vor raporta la valoarea maximă estimată a proiectului investițional în construcții, respectiv valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții cumulată cu marja de buget aplicabilă.
(3) În procesul de estimare a bugetului aferent întregului proiect investițional în construcții sunt luate în considerare costurile asociate pentru principalele activități:
a) obținerea terenului - achiziție, concesiune, expropriere sau alte metode;
b) amenajarea terenului - pregătirea amplasamentului, cuprinzând demolări/defrișări/sistematizare verticală/accesuri/ ziduri de sprijin, drenaje, epuismente/strămutări și alte operațiuni, după caz;
c) amenajări pentru protecția mediului, inclusiv plantări arbori și amenajare spații verzi;
d) asigurarea de utilități;
e) proiectare în toate stadiile, inclusiv studii de amplasament și studii de specialitate pe obiect/asistența tehnică a proiectantului și dirigenția de șantier;
f) construcția - elemente constructive pentru toate obiectivele de investiții propuse a se realiza, inclusiv montaj;
g) echipare tehnică, inclusiv montaj;
h) dotare și obiecte de artă;
i) costuri conexe investiției, inclusiv taxe de autorizare și avizare sau costuri financiare.
(4) Beneficiarul sau echipa de specialiști contractată de către beneficiar în acest scop, dacă este cazul, asigură compararea costurilor per activitate și încadrarea în bugetul estimat total, precum și a duratei estimate de execuție pentru fiecare scenariu propus, în funcție de condițiile specifice fiecărui amplasament luat în considerare, prin raportare la bugetul-țintă și durata previzionată în stadiul 0.
(1) În cadrul stadiului 2, proiectantul dezvoltă tema de proiectare aprobată de către beneficiar sau dezvoltator și propune rezolvarea volumetrică și configurarea în plan a proiectului, prin promovarea unei anumite viziuni arhitecturale, după caz, având în vedere:
a) constrângerile amplasamentului;
b) analizele referitoare la contextul urbanistic, tehnic și legislativ elaborate în stadiile anterioare;
c) studiile de teren geotehnice și topografice;
d) nivelul de echipare existent, accesuri și potențiale servituți.
(2) În cazul intervențiilor la construcțiile existente, în aplicarea prevederilor alin. (1), proiectantul ia în considerare: analiza diagnostic, studiile istorice, studii componente artistice, expertiza tehnică preliminară și alte studii necesare, după caz.
(3) În cadrul stadiului 2 se stabilesc: soluția de principiu pentru toate componentele construcției integrând în conceptul proiectului constrângerile urbanistice, de mediu, accesuri și, pe de altă parte, cerințele tehnice derivate din proiectele de specialitate, la nivel structural și de echipare sau de securitate, sănătate și siguranță a construcției, așa cum sunt acestea dezvoltate în concordanță cu faza de proiectare.
(4) Proiectantul asigură fezabilitatea propunerilor din punct de vedere tehnic, inclusiv prin apelarea la consultanță de specialitate.
(5) În cadrul stadiului 2 se stabilesc:
a) din punct de vedere structural: tipologiile abordabile și recomandabile, mai ales problemele legate de sistemul de fundare posibil sau impus de condițiile terenului de fundare;
b) din punctul de vedere al echipării: tipurile de instalații și condițiile pentru fiecare tip de instalații, inclusiv opțiunile pentru surse de energie sustenabile, relația cu rețelele de utilități, sau soluțiile înaintate în cazul lipsei acestora, cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului;
c) conceptul energetic, scopul acestuia fiind de a identifica relațiile dintre elementele constructive ce compun anvelopa construcției și propunerea de alternative pentru sistemele de instalații responsabile pentru menținerea microclimatului interior.
(6) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conceptul proiectului poate fi rezultatul unui concurs de soluții organizat în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice.
(1) Conceptul proiectului cuprinde configurația de ansamblu a construcției sau intervenției la construcția existentă. În situația clădirilor sau amenajărilor, conceptul definește aspectele de conformare spațială și integrare volumetrică în context și cele privind fezabilitatea constructivă, obiectivele de sustenabilitate, impactul asupra mediului și eficienta energetică.
(2) Conceptul proiectului definește cerințele specifice și concepția de ansamblu, ca elemente de bază care pot conduce la luarea unei decizii de către beneficiar/dezvoltator în vederea continuării realizării obiectivului de investiții.
(3) În vederea elaborării conceptului proiectului sunt evaluate condițiile de teren, împreună cu concluziile expertizei tehnice, în cazul construcțiilor existente, auditul energetic, dar și studii relevante pentru obiectivul de investiții și amplasament, acolo unde este cazul, precum studiul de impact urbanistic, studiul istoric, studiul de trafic.
(4) Conceptul proiectului se materializează într-un document elaborat de către echipa de proiectare ce integrează soluțiile de specialitate și definește indicatorii de performanță, gabarit, volumetrie.
(5) Conceptul proiectului se verifică în sistem BIM din punctul de vedere al parametrilor de funcționare, în cazul în care prin strategia de tehnologie a informațiilor aprobată în stadiul anterior s-a optat pentru metodologia colaborativă BIM.
(6) Soluțiile constructive și de instalații propuse prin intermediul conceptului proiectului se validează de către specialiștii implicați în proiect.
(7) Conceptul proiectului se recepționează în mod obligatoriu de către beneficiar/dezvoltator.
(1) Conținutul-cadru al conceptului proiectului este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile, prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri;
b) identificarea elementelor dimensionale preliminare - arii construite, arii desfășurate/nivel; suprafețe preliminare pe funcțiuni și altor elemente dimensionare;
c) memoriile de specialitate indicând la nivel preliminar soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare, inclusiv schemele de instalații, conceptul structural. Conceptul structural va avea în vedere și protecția vecinătăților, dacă este cazul;
d) propunerea aferentă graficului de execuție;
e) estimarea costului de investiție preliminar și compararea cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.
(3) Piesele desenate includ:
a) plan de încadrare în zonă, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/2000;
b) plan de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/500; 1/1000; 1/250 arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, spații verzi, parcări;
c) planuri pentru toate nivelurile, mobilate și echipate la nivel de principiu, cotate, cote generale și suprafețe pe încăperi, indicare uși și ferestre, poziționare și cotare generală elemente structurale cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;
d) secțiune longitudinală și secțiune transversală pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere și corelarea cu funcțiunile specifice, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200;
e) fațade, propunând o rezolvare arhitecturală, relația plin-gol, propunere de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100;
f) volumetrii de ansamblu la nivel de mase, dar și imagini 3D, exterior și interior;
g) soluții constructive și de instalații de principiu, prezentate schematic.
(1) În cadrul stadiului 2 se elaborează următoarele studii de specialitate adecvate stadiului, dacă acestea nu au fost elaborate în stadiul anterior și dacă sunt necesare în funcție de tipul de proiect investițional în construcții, după caz:
a) studiul de impact asupra mediului;
b) studiul de circulație sau trafic;
c) auditul de siguranță rutieră;
d) studiul geotehnic și topografic;
e) alte studii în funcție de obiectivul de investiții.
(2) În cazul intervențiilor la construcții existente se elaborează studiile diagnostic și studiile de specialitate - expertiza tehnică și audit energetic și, dacă este cazul, studiile istorice și alte studii în funcție de obiectivul de investiții.
(3) Studiul diagnostic are rolul de a informa beneficiarul/dezvoltatorul cu privire la starea clădirii și fezabilitatea intervenției prin realizarea unui inventar al încăperilor și al suprafețelor existente și a unei analize funcționale, urbanistice, arhitecturale și tehnice a clădirii existente, inclusiv din punctul de vedere al respectării exigențelor de calitate și al compatibilității cu funcțiunea preconizată.
(4) În cadrul stadiului 2 se identifică studiile de specialitate suplimentare, care se vor elabora în stadiile următoare, dacă este necesar.
(1) Estimarea costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiul anterior.
(2) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.
(3) Estimarea costurilor în acest stadiu se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.
(1) Stadiul 3 începe odată cu aprobarea temei de proiectare finale de către beneficiar/dezvoltator, ulterior recepționării conceptului proiectului, pe baza căreia se elaborează de către proiectant tema de proiectare pe specialități.
(2) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează pe baza elementelor tehnice dezvoltate în cadrul conceptului proiectului.
(3) PAC se realizează cu integrarea soluțiilor de specialitate, putând fi folosită metodologia colaborativă BIM de către proiectanți, executanți și beneficiari.
(4) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC reprezintă documentația care se elaborează în stadiul 3.
(5) Prin procesul de interdisciplinar integrat și prin interacțiunea cu entitățile avizatoare se elaborează PAC prin dezvoltarea conceptului proiectului.
(6) PAC este documentația care integrează soluțiile stabilite în stadiul anterior al proiectului într-o configurație finală din perspectiva autorizării construirii.
(7) PAC va fi dezvoltat tehnic în stadiul următor, fără modificarea elementelor tehnice de bază definite în stadiul 3.
(8) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 2.
(9) Validarea conformării proiectului pentru autorizarea construirii cu dispozițiile legale aplicabile și cu exigentele de calitate se realizează de proiectanți și, după caz, prin verificarea proiectului pentru autorizarea construirii, de către verificatori tehnici atestați, în condițiile legii.
(1) Estimarea definitivă a costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu, prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, pe centre de cost și coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.
(2) Marja de buget este propusă de către proiectant și în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 8, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.
(3) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.
(4) Estimarea costurilor în vederea stabilirii taxei de autorizare, dar și a altor comisioane, cote și taxe legal constituite se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.
(1) În stadiul 4, proiectul pentru autorizarea construirii se definitivează în vederea execuției construcției, prin coordonarea completă a tuturor specialităților implicate, urmărindu-se respectarea în proiectele de detaliu a tuturor elementelor proiectate și avizate/autorizate în stadiul anterior.
(2) Scopul stadiului este reprezentat de definitivarea și prezentarea tuturor informațiilor necesare realizării construcțiilor, respectiv a pieselor desenate și scrise, specificațiilor tehnice necesare realizării construcțiilor și instalațiilor aferente, listelor de cantități necesare pe specialități.
(3) În cadrul stadiului 4 se elaborează proiectul tehnic de execuție și detaliile de execuție.
(1) Proiectul tehnic de execuție este dezvoltat la nivelul necesar execuției lucrărilor de construire în bune condiții, nivel care asigură baza de ofertare și evaluare a valorii obiectivului de investiții.
(2) Proiectul tehnic de execuție asigură continuarea coordonării și corelării proiectelor pe specialități.
(3) Proiectarea tehnică integrată are ca rezultat proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile necesare ofertării soluțiilor, tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părțile/elementele de construcție ori de instalații aferente acestora, în vederea începerii executării lucrărilor de construcții.
(4) În funcție de amploarea și specificul proiectului, stadiul se poate realiza într-o singura fază sau în două faze. Prima fază constă în elaborarea de propuneri de rezolvare la un nivel suficient de detaliat pentru a permite contractarea antreprenorului și se dezvoltă în cea de-a doua faza până la nivelul de detaliere a unui proiect tehnic de execuție.
(5) Proiectul tehnic de execuție se coordonează cu proiectul de amenajare interioară, dacă acesta din urmă a fost realizat.
(1) Proiectul tehnic execuție este documentația care cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările autorizate.
(2) Proiectul tehnic de execuție se elaborează cu respectarea cerințelor legale, autorizației de construire/desființare și reglementărilor urbanistice aplicabile.
(1) Proiectul tehnic de execuție este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile;
b) prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri, fluxuri;
c) raportul suprafețe pe încăperi și funcțiuni - arii construite/desfășurate/nivel/utile; suprafețe detaliate pe încăpere;
d) memorii de specialitate indicând soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare;
e) note de calcul;
f) propunerea privind graficul de execuție;
g) caiete de sarcini;
h) breviare de calcul;
i) programul de urmărire în timp și monitorizare pentru perioada construirii și pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare;
j) devizul general estimativ al investiției, pe baza listei de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, și compararea/încadrarea cu anvelopa financiară previzionată în stagiile anterioare ale investiției;
k) devizul general estimativ;
l) actualizarea estimării costurilor de mentenanță, întreținere și funcționare pentru perioada de operare a construcției, dacă este cazul;
m) proiectul de urmărire a comportării în timp, care cuprinde tipul de măsurători, echipamentele necesare și frecvența de efectuare a determinărilor, elaborat de executantul lucrărilor de monitorizare, în baza programelor de urmărire în timp și monitorizare emise de către proiectant.
(3) Piesele desenate includ:
a) planul de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/250, 1/500, 1/1000, arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, parcări, spații verzi și altele;
b) planurile cotate pentru toate nivelurile, cote generale, cote plin/gol și suprafețe pe încăperi, poziționare uși și ferestre, cote parapet, poziționare și cotare elemente structurale, goluri - cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;
c) planurile mobilate și echipate;
d) planurile cu indicarea măsurilor și dotărilor pentru asigurarea securității la incendiu;
e) secțiunile pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimi elemente de fațadă, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere, înălțimi goluri, cote elemente structurale, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;
f) fațadele prezentând rezolvarea arhitecturală, relația plin-gol, indicarea de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;
g) planul de trasare;
h) detalii semnificative, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau mai detaliat;
i) imagini 3D, exterior și interior.
(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:
a) plan de excavație;
b) planuri și scheme de susținere a excavației;
c) plan de fundații și detalii caracteristice de fundații;
d) planuri și secțiuni care să pună în evidență modul în care sunt protejate construcțiile învecinate aflate în zona de influență a construcției care se realizează;
e) planuri de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte ale construcției care vor pune în evidență geometria elementelor structurale, precum și materialele din care sunt alcătuite acestea;
f) secțiuni generale sau locale caracteristice;
g) descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de construire și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, atunci când proiectantul consideră că este cazul;
h) detalii tipice de principiu de armare, de îmbinări sau de montaj în situația în care proiectantul le consideră relevante pentru desfășurarea licitației de construire și dacă sunt cerute în documentele contractuale.
(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri echipare cu acuratețea adecvată scării 1/100;
b) planuri rețele exterioare de incintă cu acuratețea adecvată scării 1/100;
c) scheme de coloane;
d) scheme funcționale.
(1) Conținutul-cadru al detaliilor de execuție este format din piese scrise și piese desenate.
(2) Piesele scrise includ:
a) specificații tehnice;
b) extrase de materiale;
c) fișe tehnice;
d) grafic de execuție actualizat în urma implicării executantului lucrărilor de construire;
e) estimare definitivă cost lucrări pe bază de liste de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, cu obligativitatea încadrării în valoarea agreată în faza anterioară, dacă este cazul;
f) deviz general revizuit, dacă este cazul.
(3) Piesele desenate includ pentru proiectul de arhitectură:
a) planuri detaliate pentru nivelurile unde este necesară detalierea, cotate, la nivel de detaliu pentru proiect de execuție, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50 sau orice scară adecvată proiectului, acolo unde este cazul;
b) detalii de secțiuni în zonele necesar a fi detaliate, cu identificarea tuturor elementelor dimensionale necesare și cu încadrarea în înălțimile totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau scării 1/50;
c) fațade, cu toate propunerile de rezolvare arhitecturală și tehnică, indicare de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;
d) detalii de travee, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;
e) detalii scări acces, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;
f) orice tip de detalii necesare execuției cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20, 1/10, 1/5, 1/2;
g) planuri de goluri;
h) planuri tavane;
i) tablou de finisaje;
j) tablou de tâmplărie;
k) secțiuni de coordonare.
(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri, secțiuni și detalii de armare, de îmbinare sau de montaj pentru toate elementele structurii de rezistență principale sau ale elementelor structurale secundare;
b) planuri și detalii privind ancorajul elementelor nestructurale sau care să trateze interacțiunea dintre elementele structurale și cele nestructurale;
c) planuri și detalii privind îmbunătățirea terenului de fundare, dacă este cazul;
d) planuri de consolidare și stabilizare a masivelor de pământ, a malurilor și elementelor costiere, dacă este cazul;
e) planuri care să descrie sistemul de epuisment, dacă este cazul;
f) planuri cu rețelele de urmărire a comportării în timp și amplasare a mărcilor și reperelor, dacă este cazul;
g) detalii de fabricație și de montaj, planuri și detalii privind succesiunea tehnologică de execuție, dacă e cazul;
h) planuri, detalii montaj echipamente tehnologice;
i) planuri montaj echipamente de măsură și control în corpul construcției, dacă este cazul.
(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:
a) planuri de coordonare cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;
b) detalii ghene cu acuratețea corespunzătoare scării 1/10 sau 1/20;
c) scheme de detaliere sisteme, acolo unde este cazul;
d) planuri/detalii amplasare sisteme și echipamente care interacționează cu sistemul structural al construcției și/sau cu elementele de finisaj.
(6) În cazul în care echipamentele au fost achiziționate se elaborează și următoarele piese desenate, în caz contrar, acestea vor fi realizate în cadrul activității de proiectare din cadrul stadiului 5:
a) planuri echipare spații tehnice cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau 1/20;
b) detalii amplasare echipamente.
(1) Executantul lucrărilor de construire are dreptul de a propune modificări de detaliu ale proiectului tehnic de execuție, fără a modifica costul total al obiectivului de investiții sau nivelul calitativ stabilit sau soluțiile arhitecturale aprobate în cadrul conceptului.
(2) Modificările propuse de către executantul lucrărilor de construire se realizează doar cu acordul prealabil al proiectantului și al beneficiarului/dezvoltatorului.
(3) În cazul în care modificările aprobate conform alin. (2) determină modificarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, beneficiarul solicită emiterea, în condițiile art. 293, a unei autorizații de modificare.
Validarea conformării proiectului tehnic de execuție cu dispozițiile legale aplicabile și cu cerințele fundamentale de calitate se realizează prin verificarea proiectului tehnic de execuție în conformitate cu prevederile art. 440.
(1) Bugetul estimat final este bugetul rezultat în urma stabilirii costului previzionat al lucrărilor de construire pe baza calculului cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente.
(2) Bugetul estimat final include devizul pe categorii de lucrări.
(3) Devizul pe categorii de lucrări reprezintă evaluarea tuturor cheltuielilor pentru materiale, manoperă, folosirea utilajelor de construcții și alte cheltuieli.
(4) Devizul pe categorii de lucrări cuprinde: lista cu consumul de resurse, lista cu echipamentele și utilajele care au nevoie de montaj, indicatoare de norme de deviz pe categorii de lucrări.
(5) Bugetul estimat final va fi folosit drept referință în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.
(6) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția lucrărilor de infrastructură de transport de interes național, pentru care conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
(1) Stadiul 5 constă în materializarea componentei constructive a proiectului, exclusiv în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea autorizației de construire și cu avizele tehnice acolo unde acestea sunt solicitate.
(2) Stadiul începe cu predarea amplasamentului către executantul lucrărilor de construire și se finalizează prin recepția la terminarea lucrărilor.
(3) Scopul stadiului 5 este reprezentat de atingerea obiectivelor stabilite în faza de fundamentare prin realizarea construcției la nivelul de calitate stabilit, în durata de timp și la costul estimat și recepția acesteia astfel încât să poată fi dată în utilizare.
(4) Activitatea de proiectare continuă în stadiul 5 în vederea adaptării proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.
(5) În cadrul stadiul 5 se elaborează detaliile de fabricație de către executantul lucrărilor de construire și se supun aprobării proiectantului.
(1) Înainte de începerea lucrărilor de construcții, dezvoltatorul asigură:
a) înștiințarea autorităților publice competente cu privire la data și ora începerii lucrărilor de construire, potrivit art. 278;
b) înștiințarea direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București cu privire la data începerii lucrărilor în cazul intervențiilor pe monumente istorice clasate;
c) achitarea cotelor către I.S.C. pentru autorizarea construirii;
d) amplasarea la loc vizibil a panoului de identificare a investiției;
e) elaborarea proiectului de organizare a execuției și autorizare a organizării execuției, dacă nu a fost realizat/autorizat odată cu autorizația de construire sau dacă nu poate fi implementat în execuție așa cum a fost autorizat.
(2) Ducerea la îndeplinire a obligațiilor menționate în cadrul alin. (1) se realizează în conformitate cu legislația specifică în vigoare.
(1) Predarea amplasamentului și a reperelor de nivelment se realizează de beneficiar sau dezvoltator, după caz, prin dirigintele de șantier, către executantul lucrărilor de construire, pe bază de proces-verbal de predare-primire.
(2) Conservarea, precum și eventuala reconstituire a picheților și reperelor predate rămân în sarcina executantului lucrărilor de construire pe toată durata de funcționare a șantierului.
(1) Înființarea șantierului presupune pregătirea și aprobarea tuturor planurilor de prevenire și gestionare a riscurilor pe perioada construirii, asigurarea integrității amplasamentului, protecția vecinătăților, organizarea șantierului și orice alte măsuri sau acțiuni necesare demarării construirii.
(2) În cadrul acestei etape se elaborează de către beneficiar procesul-verbal de predare amplasament și de către executantul lucrărilor de construire următoarele planuri: planul de sănătate, planul de securitate în muncă și planul de eliminare a deșeurilor.
(3) Organizarea șantierului presupune asigurarea spațiului de muncă și odihnă și a spațiilor de depozitare a materialelor și utilajelor/mașinilor necesare demarării și realizării construirii, asigurarea utilităților, accesului, siguranței, pazei amplasamentului, pe baza proiectului de organizare de șantier elaborat de către proiectant sau de către executantul lucrărilor de construire.
(1) Organizarea de șantier se realizează în baza unui proiect întocmit de către antreprenorul general.
(2) Proiectul de organizare de șantier cuprinde toate lucrările de amenajare necesare desfășurării lucrărilor de execuție, astfel cum sunt: împrejmuire, accesuri, rampă de spălare - platformă betonată cu sistem de colectare a apei racordat la canalizare sau fosă septică și pompă de apă cu presiune - în zona de acces în șantier, amplasare și detalii constructive, dacă este cazul, pentru construcții temporare, birouri, sală de mese, grupuri sanitare, furnizare de utilități pentru funcționarea șantierului, amplasare de utilaje fixe și mobile, platforme de turnare a elementelor prefabricate, zone de depozitare a materialelor, zona de depozitare a deșeurilor și gunoaielor, precum și scenariile de alimentare cu materiale a șantierului și de evacuare a deșeurilor și gunoaielor.
(3) Proiectul de organizare de șantier poate conține un plan de ocupare temporară a domeniului public și/sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz, cuprinzând durata ocupării și delimitarea spațiilor ocupate, astfel cum sunt drumurile, trotuarele, alte suprafețe, dacă acest lucru este absolut necesar pentru implementarea proiectului autorizat și planul de management și protecție a vegetației prezente pe situl de intervenție. Ocuparea temporară se face cu perceperea unei taxe, conform art. 486 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Proiectul de organizare de șantier este supus autorizării.
(5) Proiectul de organizare de șantier este însoțit de avizele specifice pentru utilitățile necesare desfășurării lucrărilor de construcții și funcționării șantierului, inclusiv contractul cu un depozit specializat în vederea evacuării deșeurilor și a gunoaielor.
(6) Executantului lucrărilor de construire îi revine sarcina:
a) de a obține toate avizele și acordurile pentru organizarea de șantier, respectiv pentru eventualele lucrări provizorii;
b) de a construi organizarea de șantier doar pe terenurile proprii, limitat la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilităților pentru asigurarea unor condiții de lucru în siguranță;
c) de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma inițială cu amenajările stabilite de organele competente.
Administrarea șantierului presupune instituirea de către antreprenorul general a sistemului de control intern al obiectivului de investiții, de calitate a execuției, de gestiune a participanților, materialelor, utilajelor și tehnologiilor, a deșeurilor.
Asigurarea șantierului presupune încheierea de către executantul lucrărilor de construire a unui contract de asigurare împotriva pieirii bunului înaintea finalizării execuției.
(1) Urmărirea nivelului de calitate are ca scop asigurarea respectării cerințelor contractuale și legale cu privire la construcții, în vederea recepționării construcției și dării în folosință a acesteia.
(2) Urmărirea nivelului de calitate se realizează prin urmărirea execuției lucrărilor de construire.
(3) Urmărirea execuției lucrărilor de construire se realizează în mod obligatoriu:
a) de către antreprenor/constructor în mod permanent prin responsabilul tehnic cu execuția;
b) de către dezvoltator în mod permanent prin dirigintele de șantier, consultant;
c) de către proiectant în cadrul fazelor determinante, pentru toate specialitățile;
d) de către autoritatea de control competentă potrivit art. 571;
e) de către beneficiar sau de către reprezentanții beneficiarului;
f) de către specialiștii implicați în proiectarea de specialitate.
(4) Urmărirea nivelului de calitate se realizează pe faze determinante pentru rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor:
a) în conformitate cu fazele de execuție determinante stabilite prin proiect, executantul lucrărilor de construire convoacă factorii stabiliți prin programul de asigurare a calității în faze determinante, prevăzut de art. 430 alin. (8) lit. e), care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în această etapă, și asigură condițiile necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului acestor factori pentru continuarea lucrărilor;
b) autorizarea continuării lucrărilor emisă de către reprezentantul inspectoratului județean în construcții/ Inspectoratului în Construcții al Municipiului București sau de către personalul împuternicit din SNAOPSN, în cazul lucrărilor la construcțiile cu caracter special, se realizează în condițiile în care proiectantul, executantul lucrărilor de construire și dezvoltatorul/beneficiarul au efectuat verificările cuprinse în programul de control și în planul calității, încheind documente de atestare a calității materialelor puse în operă, a calității lucrărilor care devin ascunse, precum și a remedierii lucrărilor la care au fost constatate deficiențe calitative;
c) activitatea de control în faze determinate se realizează prin metoda etalonului.
(1) Activitatea de asistență tehnică se realizează de către proiectant pe toată perioada de execuție până la recepția lucrărilor și este de două tipuri:
a) asistență tehnică obligatorie;
b) asistență tehnică opțională.
(2) Activitatea de asistență tehnică se include în contractul încheiat cu proiectantul general.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), activitatea de asistență tehnică poate fi contractantă în mod separat, dacă din motive obiective neimputabile proiectantului activitatea de asistență tehnică nu poate fi realizată de către acesta.
(4) Activitatea de asistență tehnică obligatorie prevăzută la alin. (1) lit. a) se prevede în contractul încheiat cu proiectantul general și cuprinde activitățile menționate la art. 426 alin. (1) lit. e), h), i), j) și k), proiectantul având obligația de a soluționa exclusiv neconformitățile din proiectul tehnic de execuție identificate în acest stadiu.
(5) Activitatea de asistență tehnică include următoarele tipuri de servicii:
a) arbitrarea situației în care apar neconformități în execuție, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a lucrării, acceptare a lucrării cu remedieri, respingere a lucrării;
b) analizarea datelor tehnice ale materialelor propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;
c) analizarea mostrelor de materiale propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;
d) analizarea proiectelor de fabricație propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare, acceptare cu condiții, respingere;
e) asigurarea de soluții pentru situații neprevăzute, neconformități, neconcordanțe, lucrări neprevăzute și defecte apărute pe parcursul execuției lucrărilor și modificarea, în consecință, a documentației de execuție și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate;
f) emiterea dispozițiilor de șantier în vederea formalizării activităților prevăzute la lit. a)-e);
g) emiterea de note de constatare;
h) participarea la ședințele periodice de coordonare a execuției.
(1) Activitatea de proiectare în stadiul 5 constă în adaptarea proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.
(2) Activitatea de proiectare prevăzută la alin. (1) este reprezentată de proiectarea detaliilor de execuție, altele decât cele prevăzute la stadiul 4.
(3) Detaliile de execuție aferente stadiului 5 pot fi:
a) detalii de execuție privind soluționările elaborate de proiectant; de regulă, acestea se realizează în cadrul stadiului 4, dar pot fi completate, modificate/adaptate în cadrul stadiului 5;
b) detalii de execuție pentru echiparea obiectivului de investiții, în timpul execuției, cu aparatură și echipamente, realizate cu respectarea datelor și informațiilor oferite de către furnizorii acestora;
c) detalii de execuție curente standardizate, conform detaliilor-tip ale furnizorilor de subansamble, sau detalii de execuție care depind de specificul tehnologic al producătorilor.
(4) În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenței tehnice, supervizează întocmirea și adaptarea funcțională a detaliilor de execuție, indiferent de elaboratorul acestora.
(5) În urma modificărilor condițiilor de construire pe teren față de cele proiectate sau în urma identificării unor neconcordanțe între diversele părți ale proiectului tehnic de execuție pot apărea activități de proiectare suplimentară.
(1) Costul de execuție al construcției este costul prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, pe baza ofertei acceptate și a devizului cantitativ detaliat.
(2) Marja de buget este propusă de către executantul lucrărilor de construire și este prevăzută în contractul cu acesta.
(3) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, marja de buget trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 7, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.
(1) Costurile de execuție a obiectivului de investiții sunt stabilite pe baza ofertei antreprenorului realizate pe bază de deviz pe categorii de lucrări.
(2) Costurile de execuție astfel realizate se pot utiliza în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.
(3) Devizul pe categorii de lucrări se propune de către executantul lucrărilor de construire în urma verificării și actualizării, dacă este cazul, a cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente estimate în cadrul stadiului anterior.
(4) Devizul pe categorii de lucrări propus de către executantul lucrărilor de construire constituie baza de raportare pentru urmărirea costurilor de execuție.
(5) Urmărirea costurilor efective de construire reprezintă o activitate continuă de monitorizare și raportare, compusă din analiza comparativă a cererilor de plată ale executantului lucrărilor de construire prin raportare la bugetul calculat final și cel contractual, precum și prin raportare la etapa de efectuare a lucrărilor și la calendarul contractual.
(6) Urmărirea costurilor efective se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea cadrului financiar bugetat, cu menționarea riscurilor de depășire, respectiv depășiri de cost în afara marjei preconizate și agreate/contractate și justificarea acestor depășiri, dacă este cazul.
(7) Urmărirea costurilor în numele și pe seama beneficiarului/dezvoltatorului se realizează prin dirigintele de șantier sau/și managerul de proiect.
(1) Urmărirea duratei de execuție a proiectului investițional în construcții reprezintă o activitate de management a proiectului, iterativă, raportată la progresul fizic al executării lucrărilor de construire, cu scopul de a valorifica posibilități de accelerare a calendarului, respectiv de atenuare a riscurilor din întârzieri.
(2) Urmărirea duratei de execuție se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea graficului de execuție a construcției prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, cu menționarea riscurilor de depășire sau a unor depășiri ale acestuia.
(1) Graficul de execuție a construcției, elaborat de către executantul lucrărilor de construire, detaliază graficul general de realizare a obiectivului de investiții, precizând termenele diferitelor faze de realizare a investiției, participanții, categoriile de lucrări și etapele intervenției participanților.
(2) Managerul de proiect/dirigintele de șantier verifică și avizează graficul de execuție a construcției înaintat de constructor și raportează lunar beneficiarului/dezvoltatorului respectarea acestuia și a obligațiilor contractuale de către executantul lucrărilor de construire.
(3) Eventualele întârzieri față de graficul de execuție se aduc la cunoștință de către managerul de proiect/dirigintele de șantier executantului lucrărilor de construire și beneficiarului/ dezvoltatorului, iar executantul lucrărilor de construire propune măsuri de remediere.
(4) În condițiile alin. (3), executantul lucrărilor de construire elaborează graficul de execuție actualizat, care evidențiază diferențele și cauzele/evenimentele care au dus la modificarea acestuia.
(5) Dacă executantul lucrărilor de construire înregistrează întârzieri imputabile beneficiarului, durata și graficul de execuție se actualizează corespunzător, executantul lucrărilor de construire fiind îndreptățit la plata costurilor suplimentare aferente, conform contractului dintre părți.
(6) Dacă întârzierile înregistrate sunt imputabile executantului lucrărilor de construire rezolvarea acestora se realizează conform contractului existent între părți.
(1) Recepția este un proces complex prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor urbanistice și ale cerințelor fundamentale de calitate în construcții aplicabile, în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției.
(2) Recepția construcțiilor de orice categorie se realizează de către beneficiar/dezvoltator și include două etape:
a) recepția la terminarea lucrărilor;
b) recepția finală, la expirarea perioadei de garanție.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru lucrări inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, se pot efectua recepția parțială la terminarea lucrărilor și recepția parțială finală pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional, pot fi exploatate în condiții de siguranță și respectă cerințele fundamentale aplicabile. Decizia de a efectua una sau mai multe recepții parțiale o ia beneficiarul/investitorul la solicitarea executantului/constructorului, cu avizul proiectantului. Recepția parțială la terminarea lucrării sau recepția parțială finală urmează aceiași pași ca în cazul recepțiilor prevăzute la alin. (2), dar numai pentru partea recepționată. Recepția parțială la terminarea lucrării pentru partea/obiectul/sectorul/tronsonul din/de construcție se poate face și dacă partea respectivă urmează să intre în funcțiune/utilizare după recepție, și dacă doar îndeplinește condițiile de a intra în funcțiune.
(4) Construcția poate fi dată în folosință doar în cazul admiterii de către dezvoltator a recepției la terminarea lucrărilor, preluării construcției de către beneficiar și obținerii de către acesta a autorizațiilor necesare utilizării construcției.
(5) Admiterea recepției certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuție, ale documentației privind proiectarea, ale autorizației de construire/desființare, precum și ale documentației privind execuția.
(6) Beneficiarul/Investitorul poate decide, motivat, preluarea de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcție, într-un anumit stadiu fizic de execuție, realizând o recepție pe stadiu fizic de execuție.
(7) În procesul-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părții de construcții în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuției necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri și termenele în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.
(8) Recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național, elaborat în condițiile art. 376 alin. (4).
(9) În procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției se consemnează aceleași informații cuprinse în procesul-verbal pe stadiu fizic de execuție conform alin. (7).
(1) Recepția la terminarea lucrărilor reprezintă ansamblul de activități de testare a funcționalităților și de evaluare a conformității prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor fundamentale de calitate aplicabile și în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției și care se finalizează cu darea în folosință a acesteia.
(2) Recepția la terminarea lucrărilor presupune predarea către proprietar de către dirigintele de șantier a cărții tehnice a construcției, a manualului de mentenanță și de durată de viață a componentelor, întocmite prin grija investitorului și realizarea recepției formale.
(3) În vederea realizării recepției la terminarea lucrărilor, se întocmesc următoarele documente:
a) punctul de vedere al proiectanților, pe fiecare specialitate în parte;
b) punctul de vedere al dirigintelui de șantier;
c) procese-verbale de recepție;
d) cartea tehnică a construcției;
e) manualul de utilizare și de mentenanță pe categorii de activități, de materiale, de elemente constructive și de echipament, în funcție de durata de garanție și viață, precum și instrucțiunile de urmărire a comportării în timp;
f) fișe de instruire operatori privind utilizarea și manipularea echipamentelor și instalațiilor;
g) proiectul real executat - as built - nivelul de detaliere și responsabilul cu întocmirea acestuia se stabilesc prin contractul încheiat de către beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire sau cu proiectantul, în cazul în care acesta din urmă este implicat în urmărirea execuției lucrărilor.
(4) Recepția la terminarea lucrărilor se realizează numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și a căilor de acces, în afara situaților expres prevăzute de lege.
(5) Procedura de realizare a recepției la terminarea lucrărilor, în funcție de tipologia proiectelor investiționale în construcții, este prevăzută în regulamentele de recepție a lucrărilor de execuție în construcții prevăzute în acte normative specifice.
(1) Cartea tehnică a construcției reprezintă documentația finalizată la sfârșitul stadiului 5 odată cu recepția la terminarea lucrărilor.
(2) Este obligatorie elaborarea și întocmirea cărții tehnice a construcției în format electronic care se încarcă în Registrul Național al Construcțiilor, care va fi în permanență conectat cu bazele de date care fundamentează și gestionează cadastrul, cartea funciară, informații pe care părțile interesate și împuternicite le pot accesa oricând pe durata de existență a construcției.
(1) Cartea tehnică a construcției cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația privind recepția și documentația privind exploatarea, întreținerea, repararea, urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp asupra construcției și postutilizarea.
(2) Cartea tehnică se întocmește prin grija dezvoltatorului, se predă beneficiarului construcției și cuprinde:
a) documentația tehnică privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;
b) documentația tehnică privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, manualul de utilizare și caietul de sarcini pentru exploatare, la recepția finală a lucrărilor de construcții.
(3) Actualizarea cărții tehnice pe perioada execuției se realizează sub coordonarea dirigintelui de șantier.
(4) Proprietarul construcției are obligația să păstreze și să completeze la zi documentațiile prevăzute la alin. (2).
(5) Obligația prevăzută la alin. (3) în sarcina proprietarului construcției poate fi dusă la îndeplinire și de către alți beneficiari ai construcției, în condițiile stabilite prin contractul încheiat între aceștia.
(6) În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator.
(7) Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru beneficiar/beneficiari, administrator și utilizator.
(8) La înstrăinarea construcției, cartea tehnică în format fizic și digital se predă noului proprietar, respectiv noului beneficiar, iar acesta are obligația să țină la zi toate informațiile privind urmărirea în timp a construcției și informațiile cu privire la lucrările de intervenție asupra acesteia.
(9) Cartea tehnică în format digital se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor, prin grija beneficiarului, prin încărcarea informațiilor specifice în sistemul informatic coordonat de ministerul de resort în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția celor aferente construcțiilor administrate de instituțiile SNAOPSN.
(1) Stadiul 6 începe imediat după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor și se finalizează prin efectuarea recepției finale.
(2) Scopul stadiului 6 este reprezentat de finalizarea contractului de execuție a construcției și expirarea perioadei de garanție, prin remedierea viciilor ascunse ivite, astfel încât construcția să corespundă cerințelor de utilizare specifice, și cu predarea în exploatare, formală și completă, a construcției către beneficiar.
(3) Antreprenorul în construcții are obligația remedierii viciilor ascunse ivite în perioada de garanție.
(4) În stadiul 6 începe utilizarea construcției.
(5) Exploatarea și întreținerea construcției potrivit prevederilor legale se asigură de către beneficiar și/sau utilizator.
(6) Perioada de garanție este prevăzută în contractele încheiate de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, în funcție de clasele de consecințe ale construcțiilor, și are o durată minimă, după cum urmează:
a) 5 ani pentru construcțiile încadrate în CC3 și CC4;
b) 3 ani pentru construcțiile încadrate în CC2;
c) 1 an pentru construcțiile încadrate în CC1;
d) 2 ani pentru lucrările de plantare în conformitate cu prevederile contractuale legate de pierderi naturale cauzate de situațiile meteo și climaterice.
(7) În situația în care perioada de garanție nu este prevăzută în cadrul contractelor încheiate cu executanții, perioada de garanție este egală cu durata minimă stabilită conform alin. (6) în funcție de clasa de consecințe a construcției.
(8) Perioada de garanție se prelungește prin act adițional la contract cu perioada necesară remedierii defectelor calitative apărute în această perioadă.
(9) Perioada de garanție începe să curgă de la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
(10) Garanția pentru viciile de structură ale obiectivului de investiții se acordă pe întreaga durata de existență a construcției.
(1) Evaluarea la finalul perioadei de garanție este un proces etapizat, care se realizează în una sau în mai multe sesiuni, finalizându-se cu recepția finală.
(2) Procesul de evaluare se finalizează prin convocarea întrunirii comisiei de recepție finală.
(3) Comisia poate decide încheierea perioadei de garanție și semnarea procesului-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor sau, în cazul apariției unor defecte ce trebuie remediate și care nu sunt cauzate de o exploatare necorespunzătoare, prelungirea perioadei de garanție până la remedierea defecțiunilor.
(4) Beneficiarul construcției are obligația de a organiza recepția finală în maximum 10 zile, calculate de la data expirării perioadei de garanție.
(1) Mentenanța este activitatea prin intermediul căreia beneficiarul/utilizatorul asigură menținerea funcționării obiectivului de investiții în parametri cât mai optimi de curățenie, întreținere curentă, revizii la termen, înlocuiri de elemente și componente la finalul duratei de existență a acestora, reparații curente, remedieri și renovări locale.
(2) Urmărirea pe parcursul exploatării este parte a procesului de mentenanță, semnalând defectele și avariile apărute și necesitatea efectuării operațiilor de reparare/reabilitare.
(3) Activitatea de mentenanță presupune completarea documentației postexecuție cu intervențiile curente asupra obiectivului de investiții.
(1) Stadiul 7 începe de la momentul predării construcției către beneficiar/utilizator, după caz și se finalizează la încetarea duratei de existență a construcției.
(2) Scopul stadiului 7 constă în asigurarea unei bune funcționări a obiectivului de investiții conform scopului pentru care a fost realizat și menținerea obiectivului de investiții la cel mai înalt nivel de performanță prin desfășurarea la timp a acțiunilor de reparații curente și întreținere.
(1) Stadiul 7 presupune derularea următoarelor activități de administrare și gestionare a construcției:
a) activități de administrare a funcționării și utilizării construcției;
b) activități de mentenanță prin efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere sau înlocuire echipamente;
c) activități de gestionare a activelor.
(2) Activitățile de administrare și de mentenanță sunt obligația beneficiarului sau a utilizatorului și pot fi realizate personal sau prin intermediul unor prestatori de servicii.
(1) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției este un proces complex, realizat pe baze multicriteriale, presupunând analiza obiectivului de investiții prin prisma următoarelor criterii:
a) starea fizică generală;
b) rezistența și stabilitatea structurală;
c) starea instalațiilor și a echipamentelor;
d) persistența cerinței deservite;
e) capacitatea de a satisface cerințele existente;
f) contextul urbanistic, socioeconomic, ecologic, cultural actual la care se raportează;
g) nevoile proprietarului/utilizatorului.
(2) Criteriilor prevăzute la alin. (1) li se adaugă compararea parametrilor operaționali fixați în stadiile de proiectare cu cei reali determinați în stadiul 7 și evaluarea elementelor de cost.
(3) În funcție de scopul evaluării și de beneficiarul acestei evaluări, respectiv dezvoltatorul care a inițiat, a implementat și exploatat obiectivul de investiții pe toată durata sa de existență sau beneficiarul care a preluat-o în stadiul 6, evaluarea costurilor se face pentru:
a) costurile de exploatare și compararea lor cu cele previzionate în stadiul 2;
b) costurile de investiție rezultate la finalul stadiului 5;
c) costurile totale, respectiv suma costurilor de investiție și a celor de exploatare;
d) raportul dintre costurile de investiție și cele de exploatare și identificarea acelor metode de creștere a sustenabilității construcției prin reducerea costurilor de exploatare și influența acestei acțiuni asupra costurilor de investiție.
(4) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției se consemnează în cadrul unui raport de evaluare cu revizuirea dinamicii indicatorilor de performanță și cost, astfel cum au fost constatate în rapoartele de monitorizare și constatare din stadiile anterioare.
(5) Dezvoltatorul/Beneficiarul obiectivului de investiții are obligația realizării evaluării la finalul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții/duratei de viață proiectate existente a construcției.
(6) Intervalul de timp în cadrul căruia trebuie realizată evaluarea la finalul duratei de existență este reprezentat de ultimii trei ani din cadrul duratei de existență normată a construcției.
(7) Intervalul de timp la care se efectuează evaluările periodice este de regulă de 10 ani, dacă un raport de expertiză tehnică efectuat anterior nu indică altfel.
(8) Evaluările periodice se vor efectua în conformitate cu cele menționate la art. 558 alin. (19)-(21) și vor avea în vedere și cele menționate în alin. (1) al prezentului articol.
(1) Ulterior evaluării la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții, obiectivul de investiții poate fi:
a) desființat integral, etapă ce coincide cu sfârșitul proiectului investițional în construcții;
b) integrat în cadrul unui proiect investițional în construcții nou, reluând stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții descrise în cadrul prezentului cod.
(2) Desființarea integrală a construcției cuprinde următoarele activități:
a) dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor;
b) recondiționare și de refolosire a elementelor și a produselor recuperabile;
c) reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului potrivit legii.
(3) Integrarea obiectivului de investiții în cadrul unui proiect investițional în construcții nou se poate realiza prin:
a) refuncționalizare;
b) modernizare;
c) reabilitare;
d) consolidare;
e) restaurare/conservare;
f) extindere a construcției pe orizontală sau verticală;
g) desființare parțială;
h) alte categorii de intervenții.
(1) Managementul proiectului investițional în construcții este activitatea prin care se organizează, planifică și monitorizează procesele derulate în cadrul proiectelor realizate/elaborate în scopul executării construcțiilor de orice fel și a intervențiilor asupra acestora în limite de timp, de cost și de calitate prestabilite.
(2) Orice proiect investițional în construcții are 3 dimensiuni esențiale, interdependente, respectiv timpul, costul și calitatea, supuse monitorizării și modificării pe tot parcursul proiectului în vederea realizării scopului proiectului.
(3) Managementul proiectului investițional în construcții adresează toate cele 3 dimensiuni esențiale în dezvoltarea proiectului investițional în construcții.
(1) Definirea scopului proiectului investițional în construcții este etapa în care beneficiarul, respectiv proprietarul/ administratorul care inițiază proiectul investițional în construcții:
a) identifică și definește necesitatea și oportunitatea proiectului;
b) analizează cerințele;
c) fixează obiectivele;
d) definește atributele;
e) propune opțiuni și amplasamente;
f) identifică beneficiile așteptate;
g) previzionează impactul negativ sau riscul economic ce pot decurge din lipsa de acțiune;
h) estimează costurile pe baza experienței în domeniu și a bazei de date de la nivel național.
(2) În cazul proiectelor investiționale finanțate integral sau parțial din fonduri publice, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul notei de fundamentare a obiectivului de investiții.
(3) În cazul proiectelor investiționale finanțate din fonduri private, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul planului de afaceri.
(1) Modificarea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții se realizează de către beneficiar, în cazul în care oportunitatea sau nevoia care a declanșat proiectul a suferit modificări.
(2) Planul de management al proiectului investițional în construcții stabilește procedurile de urmărire și control al modificărilor asupra conținutului sau scopului, precum și condițiile și modalitatea de comunicare a acestora către dezvoltator.
(1) Planul de management aferent proiectului investițional în construcții se întocmește de către managerul de proiect și se aprobă de către dezvoltator.
(2) Planul de management este parte componentă a temei strategice - documentație aferentă stadiului 0 și cuprinde următoarele elemente:
a) definirea scopului proiectului investițional în construcții;
b) managementul costurilor;
c) managementul graficului de derulare al proiectului;
d) managementul achizițiilor;
e) managementul resurselor umane;
f) managementul conținutului sau al temei de proiectare;
g) managementul riscurilor;
h) managementul problemelor speciale, altele decât cele referitoare la riscuri;
i) managementul calității, inclusiv al problemelor de sustenabilitate;
j) managementul comunicării în interiorul proiectului și între proiect și terți.
(1) Calitatea unei construcții este reprezentată de totalitatea atributelor și caracteristicilor pe care construcția finală trebuie să le îndeplinească astfel încât să răspundă oportunității sau nevoii care a declanșat proiectul investițional în construcții, îndeplinind în același timp cerințele de calitate.
(2) Calitatea unei construcții se abordează din mai multe perspective:
a) perspectiva utilizatorului prin intermediul căreia sunt identificate cerințele beneficiarului, utilizatorului construcției. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul notei de fundamentare și se dezvoltă în cadrul temei de proiectare;
b) perspectiva produsului prin intermediul căreia sunt identificate atributele și caracteristicile pe care construcția trebuie să le îndeplinească și nivelul de calitate al componentelor. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul specificațiilor din tema de proiectare;
c) perspectiva valorii rezultate prin intermediul căreia se analizează în ce măsură construcția se realizează la un preț adecvat în condițiile respectării specificațiilor și a cerințelor de calitate. Analiza este realizată în cadrul studiului de fezabilitate - analiza financiară și economică și analiza sustenabilității;
d) perspectiva unicității, prin intermediul căreia se determină caracterul inovativ și nivelul de creativitate pe care opera arhitecturală sau inginerească îl poate atinge. Cerința este specificată în tema de proiectare și se asigură și prin concursuri de soluții;
e) perspectiva producătorului prin intermediul căreia sunt identificate specificațiile tehnice și cerințele fundamentale de calitate minime obligatorii pe care construcția trebuie să le îndeplinească.
(3) Specificațiile tehnice sunt identificate în urma realizării proiectului tehnic de execuție.
(1) Specificațiile tehnice sunt părți integrante ale proiectului tehnic de execuție, care reglementează nivelul de performanță al lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate și performanță solicitate.
(2) Specificațiile tehnice se elaborează de către proiectanți, care prestează servicii de proiectare în domeniul construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe.
(3) Specificațiile tehnice, împreună cu planșele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă. Specificațiile tehnice trebuie să fie concise, sistematizate și nerestrictive.
(4) Specificațiile tehnice, împreună cu devizul și piesele desenate, constituie parte din elementele de selecție ale antreprenorului, constituind baza întocmirii ofertei ofertanților și devin, odată cu semnarea contractului de execuție, parte din contractul de execuție.
(1) Caietul de sarcini face parte din documentele asumate de către beneficiarul sau dezvoltatorul lucrării în vederea organizării unei proceduri de selecție a prestatorului de servicii pentru servicii de proiectare și/sau de execuție a lucrărilor de construcții.
(2) Caietul de sarcini pentru servicii de proiectare și/sau studii specifice necesare realizării proiectării trebuie să conțină matricea de servicii și de studii detaliată cu privire la serviciile care trebuie realizate de către proiectant.
(3) Caietul de sarcini pentru execuția lucrărilor de construcții se elaborează doar după finalizarea etapei Proiect Tehnic de Execuție - documentația aferentă stadiului 4 - faza 1 și include toate specificațiile tehnice privind calitatea lucrărilor de construcții.
(4) Caietul de sarcini pentru lucrări de proiectare și execuție trebuie să includă toate cerințele funcționale și nivelul de calitate previzionat pentru obiectivul de investiție.
(1) În funcție de clasa de consecințe a construcției, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.
(2) În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru proiectare;
b) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
c) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse;
d) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;
e) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutului cărții tehnice.
(1) Estimarea costurilor se realizează în diverse momente ale derulării proiectului investițional în construcții.
(2) Estimarea este o activitate iterativă, care, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, determină marje de buget cu niveluri maximale stabilite, și care se realizează de către:
a) dezvoltator sau de către beneficiar la momentul inițierii proiectului prin raportare la experiența proprie și prețurile de referință din piață;
b) proiectanții și specialiștii în domeniul construcțiilor inginerești la momentul realizării studiului de fezabilitate;
c) antreprenorul general în momentul ofertării.
(3) Costul final real executat se raportează și se actualizează la terminarea lucrării.
(4) Costul final de execuție și indicatorii relevanți derivați din acesta, de tipul cost/mp, de arie desfășurată, arie utilă sau cost/km rulaj sau orice alt tip de indicator relevant, pe tipuri de investiții, se comunică I.S.C.
(1) Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.
(2) În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării obiectului/obiectelor de investiție din cadrul proiectului investițional în construcții.
(3) Devizul pe obiect stabilește valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiții și se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
(4) Devizul general se întocmește prin grija beneficiarului sau dezvoltatorului conform normelor specifice, în fazele de dezvoltare a proiectului, până la finalizarea obiectivului de investiții, putând fi actualizat și/sau revizuit pe parcursul derulării investiției. Gradul de exactitate al estimărilor variază pe măsura dezvoltării proiectului și avansării execuției până la finalizarea obiectului de investiție când marja de buget este 0.
(5) Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, conținutul devizului general se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
(1) Graficul general al proiectului investițional în construcții, elaborat de către managerul de proiect, este documentul prin care se programează și urmărește evoluția fizică în timp a proiectului, până la finalizarea acestuia. Graficul stabilește etapele de realizare, succesiunea lor în timp și fixează momentele de referință ca elemente de măsură și control al progresului înregistrat.
(2) Graficul general ilustrează relația între etapele de realizare și/sau momentele de referință, documentațiile aferente, termenele de plată și valorile documentațiilor și/sau serviciilor și diferă ca structură în funcție de tipul de achiziție ales de dezvoltator pentru lucrările de execuție.
(3) Graficul general se poate detalia pentru fiecare etapă de realizare.
(4) Graficul general poate include:
a) graficul achizițiilor;
b) graficul activităților de proiectare;
c) graficul de execuție, respectiv activitățile de execuție a lucrărilor de construcții și instalații ce fac obiectul proiectului;
d) graficul aprobărilor;
e) activitățile postexecuție, respectiv graficul procedurilor de recepție;
f) activitățile în stadiul de exploatare.
(5) Graficele cuprind termenele, momentele de referință la care sunt prevăzute schimburi de informații, conținutul documentațiilor pe care proiectantul sau executantul lucrărilor de construire, furnizorul sau antreprenorul de specialitate și le asumă la fiecare termen din grafic. Managementul graficului general constă în actualizarea permanentă a graficului inițial, parte din planul de management aprobat de către dezvoltator la semnarea contractului de management de proiect.
(6) Actualizarea permanentă a graficului general constituie responsabilitatea managerului de proiect.
(1) Graficul activităților de proiectare se întocmește de către proiectant și constituie unul dintre documentele care fac parte din schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului investițional în construcții.
(2) Graficul de execuție a lucrărilor de construcții se întocmește de către antreprenorul general, fiind parte din documentele cerute în etapa de achiziție, devenind, după încheierea contractului de execuție, parte din acest contract.
(3) Graficul de execuție include și lucrările de organizare de șantier și cele de dezafectare a șantierului.
(4) În funcție de tipul de achiziție al lucrărilor de construcții și instalații, graficul de execuție cuprinde și următoarele:
a) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de antreprenorul general;
b) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de furnizori și subantreprenorii de specialitate;
c) fazele determinante, corelate cu prevederile din proiect;
d) recepția pe etape a lucrărilor de execuție.
(1) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se efectuează pe toată perioada de existență a construcției începând cu construirea ei și, în anumite cazuri, înainte de construire, în scopul colectării unor date privind comportamentul terenului sau a construcțiilor din vecinătate, și este o activitate sistematică de culegere și valorificare prin interpretare, avertizare sau alarmare, a informațiilor rezultate din observare și măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcțiilor în procesul de interacțiune cu mediul înconjurător.
(2) Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a culege și valorifica informații în vederea asigurării aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluării condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuării pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmărire a comportării în timp a construcției se execută atât în vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale construcției, cât și ale celorlalte cerințe esențiale.
(3) Activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor încadrate în CC1.
(4) Beneficiarul este responsabil cu urmărirea în timp a construcției pentru perioada de utilizare.
(5) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se încadrează în două categorii: urmărire curentă și urmărire specială.
(6) Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene și parametri ce pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini exigențele de performanță stabilite prin proiect. Urmărirea curentă a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor cu excepția celor din CC1 și are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de viață a construcției.
(7) Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează prin examinare uzuală directă și, dacă este cazul, cu echipamente de măsurare de uz curent permanente sau temporare, astfel urmărirea/monitorizarea putând fi continuă sau secvențială.
(8) Activitatea de urmărire curentă se efectuează conform programului de urmărire a comportării în timp/de monitorizare care face parte din proiectul tehnic de execuție.
(9) Urmărirea specială a comportării construcțiilor este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele de performanță stabilite prin proiecte.
(10) Urmărirea specială a comportării construcțiilor se aplică la construcțiile noi CC3 și CC4 și este stabilită prin proiect sau la construcțiile în exploatare cu o evoluție periculoasă, este recomandată în expertizele tehnice survenite ca urmare a observațiilor efectuate într-o inspecție extinsă.
(11) Pentru construcțiile din CC2, urmărirea specială poate avea un caracter temporar sau permanent, iar în momentul instituirii urmăririi speciale, aceasta include și urmărirea curentă.
(12) Categoria de urmărire, intervalele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant sau în cazul unei construcții existente de către un expert tehnic atestat de către ministerul din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în special în situațiile în care perioada de responsabilitate a proiectantului a expirat. Intervalul la care se realizează nu va fi mai mare de un an.
(13) În cadrul caietului de sarcini din proiectul tehnic de execuție, proiectantul include programul de urmărire a comportării în timp pe perioada construirii și pe parcursul utilizării, cu precizarea exigențelor de urmărire privind intervalul de timp, eventual raportat la stadii fizice ale construirii, procedeele și măsurile de interes care se urmăresc, nivelul de precizie vizat.
(14) Construcțiile încadrate în CC4, precum și construcțiile din CC3 amplasate în zone cu accelerație maximă a terenului de cel puțin 0,35 g pentru seismele cu interval mediu de recurență de 475 ani vor fi instrumentate în vederea monitorizării seismice. Echiparea minimală a acestor sisteme va fi alcătuită dintr-o stație de achiziție digitală și 4 senzori triaxiali de accelerație, dintre care unul amplasat în pământul/pe terenul din exteriorul construcției, senzor de câmp liber.
(15) Executanții specializați care efectuează activitățile de urmărire în timp/monitorizare, pe baza programului de urmărire emis de către proiectant, întocmesc un proiect tehnologic de monitorizare detaliat pentru fiecare categorie de lucrări, pentru lucrările de construire ale construcțiilor aflate în CC3 și CC4, atunci când categoria de urmărire este specială. Pentru construcțiile din CC2 se poate lucra direct pe baza programului unic de monitorizare indicat de către proiectant.
(16) La terminarea lucrărilor de construire, pe baza rezultatelor măsurătorilor activităților de monitorizare de pe parcursul construirii, proiectantul poate adapta/modifica programul de urmărire în timp pentru perioada exploatării/ utilizării construcției, dacă consideră necesar.
(17) Programul de urmărire din proiectul tehnic de execuție sau, după caz, cel modificat, face parte integrantă din caietul de sarcini pentru exploatare.
(18) În cazul unor evenimente survenite în împrejurări extraordinare sau printr-un concurs de împrejurări nefavorabile provocate de factori naturali sau umani care aduc o solicitare importantă construcției, expertul tehnic realizează o etapă distinctă de urmărire a comportării în timp/de monitorizare, excepțională, în afara programului-cadru de urmărire în timp.
(19) În termen de 10 ani de la recepția la terminarea lucrărilor și apoi la intervale de 10 ani, expertul tehnic efectuează o procedură de investigare și evaluare a construcției care înglobează și activitatea programată pentru procesul de urmărire în timp.
(20) Procedura prevăzută la alin. (19) vizează cerințele fundamentale aplicabile construcției avute în vedere la proiectarea construcției.
(21) În această activitate inspecția va fi una amănunțită și extinsă, iar, la cererea proiectantului inițial sau a experților care efectuează evaluarea/expertizarea, activitatea de monitorizare poate cuprinde și alte tipuri de măsurători decât cele prevăzute în programul din proiect, după cum se poate recurge la testări de materiale, sondaje, măsurători la nivel local sau global, care pot avea ca rezultat:
a) acordarea unui certificat de bună comportare a construcției;
b) recomandarea de măsuri de reparare/reabilitare/ consolidare;
c) reducerea/prelungirea duratei de existență proiectate a construcției în ansamblul său a unor subsisteme componente ale acesteia;
d) modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp.
(22) Pentru fiecare etapă de urmărire în timp, specialiștii prevăzuți la alin. (15) elaborează un raport de urmărire în timp, care se consemnează în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcției.
(23) Pentru construcțiile din CC3 și CC4, toate rezultatele măsurătorilor, precum și rapoartele de urmărire a comportării în timp se introduc într-o bază de date centralizată, parte a cărții tehnice a construcției și care se integrează și în Registrul Național al Construcțiilor.
(24) Prevederile alin. (23) sunt opționale în cazul construcțiilor din CC2.
(1) Pe întreaga durata de existență a unei construcții, se desfășoară o activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare/expertizare.
(2) Prevederile de la alin. (1) nu se aplică în cazul construcțiilor încadrate în CC1, nefiind necesară urmărirea comportării în timp pentru întreaga durată de existență a construcției.
(3) Graficul de monitorizare reprezintă desfășurarea programată în timp a tuturor activităților, proceselor și etapelor de monitorizare din perioada execuției și exploatării.
(4) Graficul de monitorizare este parte din proiectul tehnic de execuție și este elaborat de către proiectant.
(5) Graficul de monitorizare se modifică la cererea organismelor cu atribuții de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, sau pe perioada exploatării în funcție de fenomenele excepționale care se produc și/sau de activitățile extinse de evaluare/expertizare.
(6) Actualizarea graficului de monitorizare și punerea sa în aplicare cade în responsabilitatea dezvoltatorului, prin intermediul managerului de proiect pentru perioada de execuție și a beneficiarului construcției după darea în exploatare, care poate fi dusă la îndeplinire fie direct de către beneficiar, fie prin intermediul unei firme specializate în această activitate.
(7) Baza de date centralizată a construcției, parte a cărții tehnice a construcției, va include și graficul de monitorizare la zi, inclusiv procesele și activitățile trecute, precum și toate procesele-verbale, rapoartele și datele și graficele care le fundamentează.
(1) Managementul riscurilor este o activitate specifică managementului de proiect care include identificarea și gestionarea riscurilor, definite ca posibilitatea producerii unor pierderi sau a unor consecințe nefaste și evaluarea probabilității producerii lor.
(2) Următoarele categorii de riscuri sunt aplicabile construcțiilor:
a) riscuri generate de factori externi naturali/de mediu/de natură excepțională, respectiv dezastre, atac terorist, război, care ar putea genera situații de urgență/forță majoră;
b) riscuri aferente realizării proiectului investițional în construcții, respectiv de proiectare, execuție, exploatare, riscuri tehnologice, geomorfologice, neconformități, avizare/autorizare, de natură juridică;
c) riscuri în exploatare, astfel cum sunt riscurile tehnologice, vandalizare, furt, utilizare neconformă, incendiu, cibernetice;
d) riscuri generate de inexistența datelor necesare inițierii și desfășurării proiectului la nivelul calitativ și cantitativ stabilit.
(3) Identificarea riscurilor și determinarea impactului previzionat al acestora se realizează în cadrul studiului de fezabilitate, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice sau în cadrul planului de afaceri în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate din fonduri private.
(4) Monitorizarea materializării riscurilor se realizează pe tot parcursul proiectului investițional în construcții.
Comunicarea în cadrul proiectului investițional în construcții se realizează din două perspective:
a) schimb de informații intern între participanții la proiect, pe parcursul proiectului;
b) schimb de informații extern între beneficiar, prin participanții la proiect și factorii interesați cu atribuții de avizare, autorizare și control în vederea solicitării și emiterii unor acte, avize, autorizații.
Comunicarea în interiorul proiectului investițional în construcții se realizează prin schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului și include:
a) comunicarea dintre beneficiar în faza de inițiere și finanțator, prin elaborarea notei de fundamentare/a planului de afaceri;
b) comunicarea dintre beneficiar și echipa de proiectare în faza de studiu de fezabilitate sau de temă de proiectare și pe toată durata realizării proiectului de execuție în toate fazele acestuia;
c) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și autorități și instituții publice;
d) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și executantul lucrărilor de construire, precum și cu I.S.C.;
e) comunicarea către beneficiar a rezultatului final al execuției, materializat prin proiectul real executat, inclusiv a costului final de execuție pentru cartea tehnică a construcției și a indicatorilor de cost pe suprafețe în funcție de tipul de investiție, de către dirigintele de șantier.
(1) Gestionarea resurselor umane în managementul de proiect se referă la procesul de asigurare a necesarului de resurse umane conform necesităților proiectului investițional în construcții.
(2) Managerul proiectului investițional în construcții realizează planificarea necesarului de resurse umane cu asigurarea de specialiști și de forță de muncă ce dețin competențele specifice necesare desfășurării proiectului.
(1) Proiectanții și consultanții au obligația de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională pe durata implementării contractului de proiectare, execuție lucrări sau consultanță.
(2) Specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați au obligația de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională.
(3) Obligația prevăzută la alin. (2) există pe întreaga durată de exercitare a dreptului de practică prin desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizați/atestați. Polițele se vor încheia pe perioade de cel puțin un an, cu obligația de reînnoire anuală, pe durata exercitării profesiei.
(4) Antreprenorii în construcții, definiți la art. 452 și 453, au obligația de a încheia o asigurare pentru lucrările de construcții-montaj care să acopere riscurile.
(5) Persoana fizică sau juridică care realizează lucrări de construire pe seama altor persoane are de asemenea obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă pentru viciile ce privesc asigurarea cerințelor fundamentale de calitate, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării, la un nivel care să acopere riscurile asociate.
(6) Asigurările prevăzute de prezentul articol se încheie la societăți de asigurare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
(7) Dezvoltatorii, persoane juridice sau fizice și executanții au obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă pentru 10 ani care garantează repararea daunelor ce apar după recepția lucrărilor de construcții.
(8) Asigurările executanților și dezvoltatorilor trebuie obligatoriu prezentate la începerea lucrărilor de construire.
Produs pentru construcții înseamnă orice produs sau set fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a cărui performanță afectează performanța construcțiilor în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.
Produs-tip se referă la setul de niveluri sau clase de performanță reprezentative ale unui produs pentru construcții, în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale, fabricat prin utilizarea unei anumite combinații de materii prime sau de alte elemente în cadrul unui proces de producție specific.
Produsele comercializate în scopul utilizării acestora la realizarea construcțiilor fac obiectul domeniului reglementat în construcții, după cum urmează:
a) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice armonizate sunt supuse domeniului reglementat de Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările ulterioare, și de actele normative subsecvente;
b) produsele pentru construcții care fac obiectul unei specificații tehnice nearmonizate sau unui agrement tehnic în construcții.
(1) Certificarea conformității cu specificațiile tehnice de referință armonizate/evaluările tehnice europene aplicabile, respectiv certificarea cu standarde de referință nearmonizate, pentru care există decizii în vigoare, emise de Comisia Europeană, se efectuează, prin grija producătorului, de către organisme notificate/desemnate/acreditate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor sau, după caz, Regulamentul (UE) 2024/3.110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011.
(2) La lucrările de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și declararea, în condițiile alin. (1), a performanței, respectiv a conformității acestora.
(1) Agrementul tehnic în construcții este o componentă a sistemului calității în construcții și reprezintă evaluarea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile a unor procedee diferite de cele prevăzute prin reglementările tehnice în vigoare, sau a unor produse pentru construcții care nu fac obiectul unui standard armonizat, unui standard nearmonizat sau al unei evaluări tehnice europene. Agrementul tehnic în construcții stabilește, după caz, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă, de utilizare, de verificare, de urmărire a comportării în exploatare, de dezasamblare și de reciclare și de întreținere a acestora. Agrementele tehnice în construcții pot fi emise și pentru procedee și echipamente.
(2) Specificațiile tehnice sunt:
a) specificații tehnice armonizate, care cuprind standardele europene armonizate și documentele de evaluare europene;
b) specificații tehnice nearmonizate, care cuprind standardele și documentele de standardizare internaționale, standardele și documentele de standardizare europene nearmonizate adoptate de Asociația de Standardizare din România.
(3) Agrementul tehnic în construcții este elaborat, în condițiile legii, de un organism elaborator de agremente tehnice în construcții abilitat de autoritatea de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții, respectiv de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Agrementul tehnic în construcții este însoțit de avizul tehnic în valabilitate emis de către Consiliul tehnic permanent pentru construcții.
(4) La lucrările de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor fundamentale aplicabile în funcție de utilizarea preconizată se vor folosi produse, procedee și echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există agremente tehnice în construcții corespunzătoare.
(5) Obținerea agrementului tehnic este obligatorie numai dacă produsele nu au înscrise pe ele marcajul CE și declarația de performanță.
(6) Conținutul-cadru și principalele elemente de organizare a activității privind agrementul tehnic în construcții, obligațiile care le revin producătorilor, reprezentanților autorizați ai acestora, importatorilor și organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții.
(1) Agrementele tehnice se acordă pe o perioadă de valabilitate limitată de 3 ani, în conformitate cu regulile de procedură stabilite de ministerul de resort.
(2) Agrementul tehnic în construcții este valabil numai însoțit de avizul tehnic în valabilitate, emis de CTPC.
(3) Avizul tehnic în construcții este valabil 3 ani.
(1) Producătorul, reprezentantul autorizat sau, după caz, importatorul care introduce/pune la dispoziție pe piața din România un produs pentru construcții, trebuie să dețină, după caz, următoarele documente relevante pentru demonstrarea conformității și a performanței produsului:
a) declarația de performanță sau declarația de performanță și de conformitate, după caz, marcajul CE și, după caz, certificatul emis de organismul de evaluare și verificare aferent sistemului aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței, atunci când întocmirea, aplicarea și emiterea acestora sunt obligatorii potrivit legislației aplicabile, sau
b) declarația de recunoaștere reciprocă, întocmită în mod voluntar, împreună cu documentele justificative necesare pentru a verifica informațiile pe care aceasta le conține, sau alte documente relevante prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008, în situația în care produsul este comercializat legal într-un alt stat membru și nu intră sub incidența unei cerințe armonizate la nivelul Uniunii, sau
c) declarația de conformitate aplicabilă produselor pentru construcții care fac obiectul unui standard nearmonizat și, după caz, certificatul de conformitate cu standardul, emis de un organism acreditat pentru domeniul respectiv, sau
d) declarația națională de conformitate pentru produsele pentru construcții care fac obiectul unui agrement tehnic în construcții, împreună cu respectivul agrement tehnic în construcții, precum și
e) dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declarației, atunci când legislația relevantă prevede întocmirea acestuia, și
f) instrucțiunile și informațiile privind utilizarea produsului pentru construcții sau informațiile generale despre produs, instrucțiuni de utilizare și informații privind siguranța și, după caz,
g) fișa cu date de securitate a produsului, atunci când aceasta este obligatorie potrivit legislației aplicabile privind substanțele și amestecurile chimice, și/sau
h) pentru produsele pentru construcții care intră în contact cu apa destinată consumului uman, avizul sanitar, notificarea sau documentele emise în temeiul Regulamentului Delegat (UE) 2024/370 de completare a Directivei (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea procedurilor de evaluare a conformității pentru produsele care intră în contact cu apa destinată consumului uman, precum și a normelor de desemnare a organismelor de evaluare a conformității implicate în aceste proceduri, respectiv declarația de conformitate UE și un certificat pentru procedura de evaluare a conformității.
(2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie să includă performanțele determinate și verificate, declarate pe răspunderea producătorului, aferente caracteristicilor esențiale ale produsului pentru construcții în cauză.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) trebuie redactate sau, după caz, traduse în limba română. Distribuitorul care pune la dispoziție pe piața din România un produs pentru construcții trebuie să dețină, pentru produsul în cauză, documentele prevăzute la alin. (1), după caz, cu excepția dosarului tehnic menționat la lit. e) și să le furnizeze pe lanțul de distribuție, și, în cazul în care autoritățile competente le solicită, să le pună și la dispoziția acestora din urmă.
Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor îndeplinește rolul de:
a) autoritate de stat competentă în domeniul produselor pentru construcții;
b) autoritate de notificare la Comisia Europeană a organismelor de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții;
c) autoritate de desemnare la Comisia Europeană a organismelor de evaluare tehnică;
d) autoritate de abilitare pe plan național a organismelor care elaborează agremente tehnice în construcții.
(1) Sub autoritatea ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se constituie Consiliul tehnic permanent pentru construcții, denumit în continuare CTPC, organism fără personalitate juridică care asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții prin comisii tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderii sau modificării agrementelor tehnice în construcții și a prelungirii avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în valabilitate.
(2) Structura CTPC cuprinde un președinte și 8 membri.
(3) Președintele CTPC este secretarul de stat coordonator al domeniului construcții din cadrul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
(4) Membrii CTPC sunt nominalizați de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul construcțiilor.
(5) Regulamentul de organizare și funcționare a CTPC se aprobă prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. CTPC asigură desfășurarea activității privind agrementul tehnic în construcții, scop în care:
a) evaluează organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, în vederea acordării abilitării;
b) propune restrângerea domeniilor, menținerea condiționată, suspendarea temporară și anularea abilitării organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții, după caz;
c) asigură supravegherea periodică a acestor organisme, ulterior abilitării;
d) organizează activitatea comisiilor tehnice de specialitate pentru analizarea și avizarea agrementelor tehnice în construcții, extinderea sau modificarea agrementelor tehnice în construcții și prelungirea avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în construcții aflate în perioada de valabilitate;
e) emite avizele tehnice care însoțesc agrementele tehnice pe perioada de valabilitate;
f) propune prelungirea valabilității avizului tehnic, modificarea, extinderea, suspendarea, retragerea agrementului tehnic în construcții, după caz.
(6) Evaluarea și supravegherea periodică a organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcții se realizează pe baza unor proceduri aprobate prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Activitatea de supraveghere a pieței produselor pentru construcții constă în monitorizarea comercializării produselor pentru construcții în vederea înglobării acestora în construcții, în scopul verificării conformității acestor produse cu prevederile aplicabile și stabilirii de măsuri de prevenire sau reducere a riscurilor ce pot fi provocate de produsele pentru construcții neconforme, atunci când sunt constatate abateri.
(1) Supravegherea pieței produselor pentru construcții se asigură de către următoarele autorități ale administrației publice centrale:
a) I.S.C., autoritatea tehnică specializată care exercită controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în construcții și supravegherea pieței produselor pentru construcții, pentru toate produsele pentru construcții;
b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritatea de specialitate a administrației publice centrale, pentru produsele pentru construcții din categoria: (i) echipamentelor fixe de luptă împotriva incendiilor - echipamente fixe pentru alarmă/detectare a incendiului, pentru stingerea incendiului și pentru controlul focului și fumului;
(ii) elementelor de etanșare rezistente la foc, uși rezistente la foc, subansambluri nestructurale realizate în sisteme de plăci subțiri pentru montaj uscat, produse pentru termoprotecția elementelor de construcție, elemente vitrate rezistente la foc.
(2) Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au obligația de a verifica și controla noile produse și procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice.
În realizarea activității de supraveghere a pieței produselor pentru construcții, autoritățile procedează la:
a) verificarea periodică a produselor pentru construcții și a documentelor aferente pe întreg lanțul de distribuție, precum și în etapele de execuție;
b) organizarea de controale planificate, tematice, inopinate, punctuale sau ca urmare a unei sesizări/reclamații, cu privire la conformitatea produsului pentru construcții cu cerințele privind adecvarea la utilizarea preconizată a acestuia;
c) prelevarea de mostre care se trimit în scopul testării în laboratoare acreditate/notificate/autorizate, după caz; laboratoarele acreditate/notificate/autorizate trebuie să fie altele decât laboratoarele implicate în evaluarea conformității produsului pentru construcții respectiv;
d) solicitarea documentelor însoțitoare;
e) aplicarea de sancțiuni pentru abaterile constatate;
f) stabilirea măsurilor de reducere a riscurilor ce pot fi provocate de produsele pentru construcții neconforme, potrivit prevederilor legale aplicabile instituite prin acte normative speciale.
(1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcții ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea și rezistența, dacă în acest fel este pusă în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecințe: pierderi de vieți omenești, vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parțială a construcției, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe deosebit de grave, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
(4) Faptele prevăzute de prezentul articol, dacă, potrivit Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, sau unor legi speciale, constituie infracțiuni mai grave, se sancționează cu pedepsele prevăzute de acestea.
(1) Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) realizarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea și executarea construcției sau a intervenției la o construcție existentă;
b) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialiști verificatori de proiecte atestați conform prevederilor legale și care pot afecta cerințele fundamentale aplicabile, cu excepția proiectelor pentru construcții încadrate în clasa CC1 de consecințe;
c) încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare la data contractării proiectării și, respectiv, a execuției lucrărilor;
d) realizarea de construcții fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialiști verificatori de proiecte atestați conform prevederilor legale, unde este cazul;
e) recepționarea construcției de către dezvoltator/beneficiar cu încălcarea prevederilor legale;
f) elaborarea de către proiectanți de proiecte incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile. Odată cu constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, proiectantul are obligația de a completa/reface documentația tehnică, după caz, pe cheltuială proprie;
g) însușirea de către specialiști verificatori de proiecte atestați a proiectelor incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
h) elaborarea de către experți tehnici atestați de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării acestora, precum și stabilirea unor soluții care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile;
i) interzicerea sau obstrucționarea efectuării controlului calității în construcții, neprezentarea documentelor și a actelor solicitate de persoanele cu atribuții de control și/sau de autoritățile competente, conform prevederilor legale;
j) nerespectarea obligației de a realiza recepția la terminarea lucrărilor numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și căilor de acces;
k) nerespectarea obligației dezvoltatorului/beneficiarului de a realiza recepția finală la expirarea perioadei de garanție;
l) nerespectarea obligației beneficiarului/investitorului de dare în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul investițiilor noi, cât și în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor;
m) nerespectarea obligației beneficiarului de permitere a utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și preluarea construcției, având puse în funcțiune și recepționate, de către dezvoltator/beneficiar, toate branșamentele la utilitățile edilitare corespunzător avizelor furnizorilor de utilități anexă la autorizația de construire;
n) neasigurarea verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați sau care dețin certificate echivalente/recunoscute în condițiile legii;
o) organizarea necorespunzătoare și neaplicarea sistemului de management al calității de către antreprenor/executant, precum și realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați sau care dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile legii;
p) depășirea de către verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați și diriginții de șantier autorizați a competențelor pe domenii, subdomenii, specialități sau grade profesionale pentru care sunt atestați/autorizați, exercitarea dreptului de practică în afara perioadei de valabilitate și/sau neîndeplinirea obligațiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare;
q) neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentului cod, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, de exploatare și intervenții asupra construcțiilor existente și în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia;
r) nepredarea cărții construcției de către dezvoltator beneficiarului, respectiv a documentației privind proiectarea și a documentației privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor, a documentației privind recepția și a documentației privind urmărirea comportării în exploatare și intervențiile asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții;
s) neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor încadrate în CC3 și CC4;
t) necompletarea și nepăstrarea de către beneficiar/ proprietar a cărții tehnice a construcției conform prevederilor legale;
u) neexecutarea de către beneficiar a obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și neexecutarea, în condițiile legii, a lucrărilor de reparații și consolidări;
v) neamenajarea de către antreprenor/executant a terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea inițială, la terminarea lucrărilor de construcții;
w) neaplicarea de către executant a soluțiilor stabilite, în condițiile legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru rezolvarea neconformităților, defectelor ori neconcordanțelor apărute în timpul execuției construcțiilor, respectiv a lucrărilor de intervenție asupra construcțiilor existente;
x) nerespectarea obligației de expertizare a construcțiilor, mai puțin a instalațiilor/rețelelor edilitare de către experți tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută lucrări de intervenție asupra construcțiilor existente sau atunci când este prevăzut la art. 437 alin. (2);
y) nerespectarea obligației utilizatorilor de folosire a construcțiilor conform instrucțiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcției și de efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă numai cu acordul beneficiarului;
z) angajarea de către consultanți de specialiști atestați și/sau autorizați în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu dezvoltatorii/beneficiarii;
aa) nerespectarea de către consultant a obligației de sesizare a dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte și în execuție;
bb) nerespectarea de către consultanți a obligației de asigurare a nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;
cc) nerespectarea de către consultanți a obligației de recepție a proiectelor conform temei de proiectare și a cerințelor de calitate;
dd) nerespectarea de către proiectanți, antreprenori în construcții și consultanți a obligației de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională la societăți de asigurare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe durata implementării contractului;
ee) nerespectarea de către specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați a obligației de a încheia asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică prin desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizați/atestați;
ff) neprecizarea în proiect de către proiectanți a clasei de consecințe a construcției și nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calității;
gg) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
hh) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
ii) neconvocarea de către antreprenor a factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și neasigurarea condițiilor de verificare;
jj) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de antreprenor;
kk) neîndeplinirea obligației proiectantului de a stabili soluții pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerințele fundamentale aplicabile;
ll) nesesizarea I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice la construcțiile în execuție, precum și la cele în exploatare;
mm) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control;
nn) refuzul experților tehnici atestați de participare la evaluarea stării tehnice a unor construcții avariate din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea I.S.C.;
oo) nerespectarea de către dezvoltatori a obligației de acționare în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează cu amendă, după cum urmează:
a) de la 50.000 lei până la 100.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a)-m);
b) de la 20.000 lei până la 50.000 lei pentru nerespectarea prevederilor lit. n)-ee);
c) de la 10.000 lei până la 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor lit. ff)-oo).
(3) În condițiile prezentului articol nu se aplică sancțiunea avertisment.
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 570 alin. (1) și (2) se fac de către persoane cu atribuții de control din cadrul I.S.C., iar în cazul construcțiilor cu caracter special, de către personalul împuternicit din instituțiile SNAOPSN.
(2) Prin derogare de la art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 570 alin. (1) și (2) se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei.
(1) Dreptul de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici, verificatorilor de proiecte, diriginților de șantier și responsabililor tehnici cu execuția se suspendă:
a) ca sancțiune complementară;
b) de drept;
c) la cererea titularului.
(2) În cazul constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor de către persoanele cu atribuții de control din cadrul I.S.C., cu privire la activitatea verificatorilor de proiecte, experților tehnici și auditorilor energetici, ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate dispune sancțiunea complementară a suspendării pentru o perioadă cuprinsă între 6 până la 12 luni, după cum urmează:
a) 6 luni în condițiile în care au fost constatate, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), g) sau h), după caz, i), p), q) și nn) și au fost dispuse și sancțiuni cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
b) pentru o perioadă de 9 luni în condițiile în care a fost constatată, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, contravenția prevăzută la art. 570 alin. (1) lit. ee) și a fost dispusă și sancțiunea cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
c) 12 luni în condițiile în care au fost constatate pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia mai mult de patru dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), g) sau h), după caz, i), p), q) și nn).
(3) Aplicarea sancțiunilor complementare prevăzute la alin. (2), se dispune prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, în baza procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii contravenționale întocmit de către organele de control din cadrul I.S.C. în cuprinsul căruia este menționată fapta sancționată.
(4) În cazul constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor de către persoanele cu atribuții de control din cadrul I.S.C., cu privire la activitatea diriginților de șantier sau a responsabililor tehnici cu execuția, I.S.C. poate dispune sancțiunea complementară a suspendării pentru o perioadă cuprinsă între 6 până la 12 luni, după cum urmează:
a) 6 luni în condițiile în care au fost constatate, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), p) sau q) și au fost dispuse și sancțiuni cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
b) 9 luni în condițiile în care a fost constatată, pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia, contravenția prevăzută la art. 570 alin. (1) lit. ee) și a fost dispusă și sancțiunea cu amendă corespunzătoare, conform art. 570 alin. (2);
c) 12 luni în condițiile în care au constatate pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia mai mult de patru dintre contravențiile prevăzute la art. 570 alin. (1) lit. c), p) sau q).
(5) Aplicarea sancțiunilor complementare prevăzute la alin. (4) se dispune prin ordin al inspectorului general al I.S.C., în baza procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii contravenționale întocmit de către organele de control din cadrul I.S.C. în cuprinsul căruia este menționată fapta sancționată.
(6) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experți tehnici, verificatori de proiecte, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția intervine:
a) în condițiile în care aceștia și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate;
b) în condițiile care a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă prin care titularului dreptului de practică i-a fost interzis dreptul exercitării profesiei pentru care a fost atestat/autorizat.
(7) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, verificatorilor de proiecte și experților tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate se constată de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în procesul de confirmare și prelungire a dreptului de practică pentru cele trei categorii de specialiști atestați și operează:
a) pentru o perioadă de 3 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care au și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 3 și 12 luni de la data expirării acesteia;
b) pentru o perioadă de 6 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 12 și 60 de luni de la data expirării acesteia;
c) pentru o perioadă de 12 luni de la data înregistrării la ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și dezvoltării regionale și teritoriale a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru auditorii energetici pentru clădiri, verificatorii de proiecte și experții tehnici care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate mai mult de 60 de luni de la data expirării acesteia.
(8) Suspendarea de drept a dreptului de practică al diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate se constată de către I.S.C. în procesul de confirmare și prelungire a dreptului de practică pentru cele două categorii de specialiști autorizați și operează:
a) pentru o perioadă de 3 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 3 și 12 luni de la data expirării acesteia;
b) pentru o perioadă de 6 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate între 12 și 60 de luni de la data expirării acesteia;
c) pentru o perioadă de 12 luni de la data înregistrării la I.S.C. a solicitării de prelungire a dreptului de practică pentru diriginții de șantier și responsabilii tehnici cu execuția care și-au exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate mai mult de 60 de luni de la data expirării acesteia.
(9) Suspendarea de drept a dreptului de practică al auditorului energetic pentru clădiri, al expertului tehnic, al verificatorului de proiecte, al dirigintelui de șantier și al responsabilului tehnic cu execuția, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive prin care specialistului i se interzice exercitarea profesiei pentru care a fost atestat/autorizat, intervine de la data emiterii hotărârii judecătorești definitive și se aplică până la data la care interdicția privind exercitarea profesiei este ridicată.
(10) Auditorii energetici pentru clădiri, experții tehnici, verificatorii de proiecte, diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția au dreptul de a solicita, pe parcursul perioadei de valabilitate a dreptului de practică, suspendarea acestuia. În acest sens, cu menționarea motivelor și a perioadei pentru care solicită suspendarea, aceștia adresează o solicitare:
a) ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor în cazul auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici și al verificatorilor de proiecte, iar suspendarea la cerere a dreptului de practică intervine în baza aprobării solicitării;
b) I.S.C., în cazul diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția, iar suspendarea la cerere a dreptului de practică intervine în baza aprobării solicitării.
(11) Toate mențiunile privind suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, experților tehnici, verificatorilor de proiecte, diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția se consemnează, după caz, în:
a) Registrul public de evidență a auditorilor energetici pentru clădiri, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
b) Registrul public de evidență a experților tehnici, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
c) Registrul public de evidență a verificatorilor de proiecte, gestionat de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și publicat pe pagina de internet a acestuia;
d) Registrul public de evidență a diriginților de șantier, gestionat de I.S.C. și publicat pe pagina de internet a acestuia;
e) Registrul public de evidență a responsabililor tehnici cu execuția, gestionat de I.S.C. și publicat pe pagina de internet a acestuia.
(1) Autoritățile administrației publice locale aprobă, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului cod, actualizarea planurilor urbanistice generale care, la data intrării în vigoare a acestuia, au o vechime mai mare de 7 ani.
(2) Planurile urbanistice generale aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod, inclusiv cele a căror valabilitate a fost prelungită în condițiile legii, își mențin valabilitatea până la aprobarea documentațiilor de actualizare prevăzute de prezentul cod, dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin. (1), fără a fi necesară emiterea unor noi acte de prelungire.
(3) În situația nerespectării obligației de la alin. (1), sancțiunea aplicabilă autorităților competente este interdicția de a solicita sau de a beneficia de fonduri rambursabile sau nerambursabile, sub orice formă, de la data rămânerii definitive a actului de constatare de către I.S.C.
Se pot efectua recepții parțiale în condițiile prezentului cod și la lucrările aflate în execuție la momentul intrării în vigoare a prezentului cod.
(1) Prezentul cod intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Intrarea în vigoare a prezentului cod este automată și aplicarea sa nu este condiționată de adoptarea legislației secundare sau terțiare.
(1) În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației organizează și operaționalizează Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
(2) În termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, autoritățile locale organizează și operaționalizează comisia locală de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism și comisia de acord unic.
(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
a) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
b) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) dispozițiile art. 1-9, art. 11-40 și ale art. 42-44 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția anexei nr. 4 la normele metodologice - Fișa de date privind așezările informale, anexei nr. 5 la normele metodologice - Norme tehnice privind seturile de date spațiale aferente documentațiilor de urbanism și anexei nr. 6 la normele metodologice - Norme tehnice pentru realizarea seturilor de date spațiale aferente planurilor de amenajare a teritoriului județean;
e) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
(4) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și, după caz, consiliile județene pot institui taxa locală de echipare a teritoriului, destinată exclusiv finanțării lucrărilor de realizare, extindere, modernizare sau reabilitare a infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane, inclusiv a infrastructurii de transport, a rețelelor tehnico-edilitare și a infrastructurii educaționale, sociale, de sănătate, culturale, sportive și de mediu aferente zonei pentru care se aprobă documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism ori zonei afectate de reglementările acestora, în condițiile prevăzute de lege.
(1) Prevederile cărții 2 partea IV - Ciclul de viață a proiectului investițional în construcții din prezentul cod nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice:
a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului cod;
b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului cod, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitor/ beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;
c) pentru care a fost aprobată finanțarea;
d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului cod, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare.
(2) Cazurilor prevăzute la alin. (1) li se aplică legislația referitoare la etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în vigoare la data la care au intervenit situațiile respective.
(3) Anexele nr. 1 - 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, rămân în vigoare până la data modificării acestora:
a) Regulamentul privind activitatea de metrologie în construcții;
b) Regulamentul privind conducerea și asigurarea calității în construcții;
c) Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor;
d) Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp și postutilizarea construcțiilor;
e) Regulamentul privind agrementul tehnic în construcții.
(4) Până la operaționalizarea sistemului privind indicii de referință fundamentarea costurilor se va face conform legislației în vigoare la data aprobării codului.
(5) Anexa „ Regulament privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate“ la Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(6) Anexa „ Regulament privind recepția construcțiilor“ la Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național rămân în vigoare până la data modificării acestor regulamente.
(7) Anexa „ Regulament privind controlul de stat al calității în construcții“ la Hotărârea Guvernului nr. 492/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(8) Anexa „ Regulament privind activitatea de reglementare în construcții și categoriile de cheltuieli aferente“ la Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de reglementare în construcții și categoriile de cheltuieli aferente, cu modificările și completările ulterioare, rămâne în vigoare până la data modificării regulamentului.
(9) În vederea aplicării art. 63 alin. (3) și a art. 301 alin. (8), Ministerul Finanțelor va iniția demersurile de modificare și completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația de a-și revizui regulamentele de organizare și funcționare și procedurile operaționale și de a adopta măsurile administrative necesare pentru aplicarea prezentului cod, până la data de 31 decembrie 2026.
(2) Ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor poate emite ordine, norme metodologice, metodologii, proceduri, instrucțiuni, ghiduri și alte acte cu caracter tehnic, interpretativ sau administrativ necesare aplicării unitare a prezentului cod, în condițiile legii.
(1) Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul cod.
(2) Anexa nr. 1 la prezentul cod, intitulată „Definirea termenilor utilizați“, are ca scop completarea și clarificarea dispozițiilor prezentului cod și trebuie interpretată în concordanță cu prevederile acestuia.
Termenele prevăzute de prezentul cod se calculează conform prevederilor art. 599 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, cu excepțiile expres prevăzute de prezentul cod.
(1) Dispozițiile prezentului cod se completează cu prevederile Codului administrativ, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale altor acte normative aplicabile în materie, în măsura în care prevederile acestora nu contravin prevederilor prezentului cod.
(2) În cazul în care competențele privind constatarea și sancționarea contravențiilor se modifică în condițiile prezentului cod, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritățile ce primesc competențele au obligația de a își revizui regulamentele de organizare și funcționare în vederea preluării atribuțiilor și obligațiilor prevăzute potrivit prezentului cod.
(3) În aplicarea prevederilor prezentului cod nu sunt incidente dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Dispozițiile prezentului cod se completează cu prevederile Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, ale Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, ale Legii nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, ale Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei nr. 1.999/93/CE și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Procedurile privitoare la elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism și a celor de amenajarea teritoriului, demarate anterior intrării în vigoare a prezentului cod, rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii acestora.
(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru obținerea avizelor care nu au fost încă obținute, procedura de avizare poate fi continuată simplificat prin analiza documentațiilor în comisia de avizare integrate, cu luare în considerare a avizelor deja obținute care își păstrează valabilitatea.
(3) După intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritățile administrației publice locale demarează procedurile de realizare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și a planurilor de urbanism general în format GIS și cu completarea cu elementele de conținut prevăzute suplimentar de prezentul cod.
(4) Certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a prezentului cod își păstrează valabilitatea, iar autorizațiile de construire/desființare vor fi emise de autoritățile administrației publice competente de la data emiterii certificatelor de urbanism respective sau de autoritățile administrației publice competente potrivit actualului cod, în baza avizelor solicitate prin certificatele de urbanism ce vor fi eliberate potrivit dispozițiilor legale în vigoare de la data emiterii certificatelor de urbanism.
(5) În cazul în care competențele de emitere a autorizației de construire/desființare se modifică în condițiile prezentului cod, în intervalul scurs de la emiterea certificatului de urbanism până la solicitarea emiterii autorizației de construire/desființare, autoritatea publică ce primește competențele de emitere va emite autorizația de construire/desființare în baza certificatului de urbanism deja eliberat, aflat în valabilitate, dacă solicitantul nu s-a adresat cu cerere de emitere a autorizației de construire/desființare autorității publice competente a o emite potrivit legii în vigoare de la data emiterii certificatului de urbanism.
(6) În înțelesul alin. (1), data inițierii procedurii este data la care actul administrativ în baza căruia se demarează procedura este adus la cunoștința terților.
(1) Hotărârile în vigoare adoptate de Guvern în temeiul actelor normative abrogate ca urmare a intrării în vigoare a prezentului cod sunt aplicabile până la intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului care au același obiect de reglementare și care vor fi adoptate de Guvern în temeiul prevederilor prezentului cod.
(2) Prevederile hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător în situația în care nu contravin prevederilor prezentului cod.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului cod, în toate cazurile în care legi speciale sau alte acte normative fac trimitere la dispoziții abrogate sau modificate prin prezentul cod, trimiterea se consideră a fi făcută la prezentul cod.
(4) În termen de 120 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod, toate autoritățile sau entitățile emitente de avize, acorduri și autorizații din domeniul urbanismului și construcțiilor care au norme și proceduri emise în raport cu Legea nr. 350/2001, cu Legea nr. 50/1991 și cu Legea nr. 10/1995 își actualizează procedurile conform prezentului cod.
(5) Orice alte dispoziții contrare prezentului cod se abrogă.
(1) Începând cu data de 1 noiembrie 2028, în cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București se reorganizează și funcționează direcția generală responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de arhitectul-șef al municipiului București, asistat de 7 arhitecți-șefi adjuncți ale căror atribuții se stabilesc prin dispoziție a primarului general.
(2) De la data prevăzută la alin. (1), competențele și atribuțiile prevăzute la art. 132 și 134, exercitate de primarii de sector și de structurile de specialitate din cadrul aparatelor de specialitate ale acestora, se transferă primarului general al municipiului București și structurii de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, prevăzută la alin. (1).
(3) În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului articol, până la data de 1 iulie 2027 se adoptă actele normative și administrative cu caracter normativ necesare, inclusiv hotărârea Guvernului inițiată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin care se stabilesc modalitatea de organizare și realizare a transferului competențelor, atribuțiilor, personalului, patrimoniului, bazelor de date și arhivelor, în format fizic și electronic, precum și măsurile necesare pentru asigurarea continuității activității administrative, inclusiv impactul bugetar și investițiile necesare punerii în aplicare a prezentului articol.
(4) La elaborarea bugetului local pentru anul 2028, Municipiul București are obligația de a prevedea sumele necesare organizării și funcționării direcției generale responsabile cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului începând cu data prevăzută la alin. (1).
(5) Cererile, solicitările și procedurile administrative aflate în curs de soluționare la data prevăzută la alin. (1), precum și documentațiile aferente acestora se predau autorității competente potrivit prezentului articol, care continuă soluționarea acestora fără reluarea procedurilor administrative și cu respectarea termenelor prevăzute de lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p.
=====
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
p.
PREȘEDINTELE SENATULUI,
LAURENȚIU PLĂEȘU
București, 5 august 2026.
Nr. 169.
Anexa nr. 1
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI
Acoperiș
subansamblu funcțional-constructiv format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale, realizat cu scopul de a închide și proteja clădirea la partea ei superioară, peste ultimul nivel construit, împotriva acțiunilor factorilor de mediu
Acoperișul poate fi realizat în pantă, cu versanți - tip șarpantă, sau poate fi realizat orizontal - tip terasă. Acoperișurile în pantă sunt realizate din învelitoare susținută de o structură de tip șarpantă.
Agrement tehnic în construcții
aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor a unor produse sau seturi, care nu fac obiectul unei specificații tehnice
Aliniament
limita dintre proprietatea privată și domeniul public
Alinierea clădirilor
Linia pe care sunt dispuse fațadele clădirilor spre stradă și care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă față de acesta, conform prevederilor regulamentului local de urbanism
În cazul retragerii obligatorii a clădirilor față de aliniament, interspațiul dintre aliniament și alinierea clădirilor este non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor, platformelor pentru colectarea deșeurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,45 metri față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament.
Anexe gospodărești
construcții definitive sau temporare situate în curtea gospodăriilor individuale care servesc activităților specifice și complementare locuirii
În categoria anexelor gospodărești, de regulă, în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite, garaje, sere, solarii, piscine și alte construcții complementare locuirii.
Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole
construcțiile provizorii cu regim de înălțime parter, în suprafață de maximum 200 mp, utilizate de lucrători agricoli, situate în zone izolate în extravilan, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale
În mediul rural, pot constitui anexe la exploatațiile agricole și spațiile provizorii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.
Aprobare
opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil
Așezare informală
grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au niciun drept de proprietate asupra imobilelor pe care le ocupă
Atic
element constructiv realizat deasupra cornișei unei clădiri, realizat de regulă în același plan cu fațada, având fie rol arhitectural, fie rol de mascare a podului, mansardei
În cazul acoperișurilor tip terasă, aticul este parapetul terasei.
Avizare
procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere oficial al unei comisii tehnice din structura ministerelor, autorităților administrației publice locale, instituțiilor aflate în subordinea/sub autoritatea acestora ori a altor organisme centrale sau teritoriale desemnate, în raport cu competențele de avizare
Avizarea se concretizează printr-un act, după caz, aviz favorabil, condiționat sau nefavorabil, cu caracter tehnic și obligatoriu.
Aviz conform
opinia pe care entitatea care adoptă sau emite un act administrativ este obligată, potrivit legii, să o solicite unei anumite autorități publice și pe care, la emiterea actului, este obligată să o respecte
Aviz integrat la nivel central/județean/local
aviz emis de către autoritatea competentă la nivel central/județean/local, pe baza analizei și semnării de către fiecare membru al comisiei naționale/județene/locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
În cadrul avizului integrat sunt preluate condițiile specifice formulate de fiecare membru al comisiei, în baza analizei specifice domeniului.
Acord unic
actul cu valoare de aviz conform, emis de Comisia de acord unic din subordinea arhitectului-șef, însumând avizele și acordurile favorabile exprimate prin fișele tehnice pentru utilitățile urbane, precum și cele privind prevenirea și stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecția mediului și sănătatea oamenilor, obținute pe plan local prin grija autorităților locale
În baza acordului unic se poate emite autorizația de construire/desființare.
Aviz de amplasare
aviz emis de către autoritatea administrației publice locale pentru stabilirea condițiilor de amplasare pe baza unor regulamente locale aprobate pentru construcții sau amenajări care nu fac obiectul autorizării
Autorități de supraveghere a pieței produselor pentru construcții
Autorități ale administrației publice centrale care răspund, potrivit legii, de controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în construcții și de supraveghere a pieței produselor pentru construcții
Balcon
element arhitectural deschis, acoperit sau descoperit, realizat în consolă față de planul fațadei și care asigură comunicarea directă a spațiilor interioare ale unei clădiri cu cele exterioare
În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de balcoane în consola peste spațiul public al trotuarului.
Parte interioară a unei săli de spectacol, de conferințe, așezată deasupra parterului.
Beneficiarul infrastructurii de transport de interes național
unitate aflată în subordinea/sub autoritatea ministerului responsabil în domeniul transporturilor, cu atribuții privind dezvoltarea și administrarea unei infrastructuri de transport de interes național
Bilanț teritorial
tabelul, prezentat în formă sintetică, în valori absolute și în procente, care prezintă împărțirea teritoriului unității administrativ-teritoriale în zone și subzone funcționale
Bilanțul teritorial se întocmește în cadrul documentațiilor de urbanism și servește la stabilirea raportului dintre situația existentă și cea propusă a teritoriului.
Bovindou
fereastră de dimensiuni mari, proeminentă în planul fațadei, după un plan curb sau poligonal și facilitând astfel un unghi de vizibilitate mai mare asupra exteriorului
În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de bovindouri la etajele superioare ale clădirilor, în consola peste spațiul public al trotuarului.
Caracter director
însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice
Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare
însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate și/sau norme de implementare, cu caracter obligatoriu Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de urbanism.
Clădire
ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente acesteia
Clădirea poate fi situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, poate avea una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, activități sportive, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, indiferent de materialele din care sunt construite.
Consolidare
întărirea capacității portante a oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni
Dacă în cadrul lucrărilor de consolidare este necesară înlocuirea unor elemente constructive, acestea vor fi marcate expres ca desființate în documentația tehnică din autorizația de construire.
Coamă
delimitarea aflată la cota superioară a acoperișurilor, orizontală, înclinată sau curbă, rezultată din terminația unui versant, intersecția a doi versanți sau a unui versant cu un element constructiv vertical
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT)
CUT este indicatorul privind densitatea maximă a construirii stabilită în cadrul unei unități teritoriale de referință - UTR și este determinat prin raportul dintre suprafața construită desfășurată propusă și suprafața parcelei, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.
Valoarea maximă a CUT stabilită prin PUG pentru UTR-urile de referință poate fi modificată justificat, în limitele legii, numai prin elaborarea și aprobarea unei documentații de urbanism în condițiile prezentului cod.
Valoarea CUT stabilită prin PUG pentru o UTR este o valoare maximală ce se poate atinge numai cu respectarea cumulativă a tuturor cerințelor de urbanism.
Suprafața construită desfășurată luată în calcul la stabilirea CUT este suma suprafeței desfășurate a tuturor nivelurilor, măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă din care se deduc:
1. suprafețele spațiilor cu înălțime liberă interioară mai mică de 1,80 m;
2. suprafețele aferente parcajelor amplasate la subsol sau la demisol, inclusiv rampele de acces, spațiile de manevră și anexele funcționale;
3. suprafețele aferente spațiilor tehnice necesare funcționării clădirilor amplasate la subsol;
4. suprafața desfășurată a etajului tehnic, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel;
5. suprafețele destinate adăposturilor pentru protecție civilă;
6. suprafețele podurilor neamenajabile;
7. suprafețele curților interioare și a gangurilor de acces spre acestea;
8. suprafețele teraselor circulabile și necirculabile neacoperite și a copertinelor în consolă;
9. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, scări exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scări deschise de incendiu;
10. suprafețele balcoanelor exterioare și logiilor deschise;
11. suprafețele piscinelor exterioare descoperite, a terenurilor de sport neacoperite;
12. suprafețele mobilierului urban, al pergolelor, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor;
13. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente;
14. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, precum și ale automatelor de plată.
Construcție
clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, inclusiv instalațiile și sistemele de instalații aferente, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de consecințe, exclusiv utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice și funcționale aferente
Construcțiile temporare
construcție autorizată ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență limitată, precizată și prin autorizația de construire
De regulă, se realizează din materiale și alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială, respectiv confecții metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea, care sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor temporare fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole, cutii securizate destinate serviciilor de livrare, rulote comerciale ori altele asemenea.
Construcție cu caracter special
construcțiile, amenajările și instalațiile la obiective militare, precum și cele realizate în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, deținute cu orice titlu de către acestea
Construcție existentă
construcție pentru care a fost admisă recepția la terminarea lucrărilor sau construcție care a fost înscrisă în cartea funciară ca urmare a îndeplinirii termenelor de prescripție
Construcție nefinalizată
construcție în diferite stadii de execuție pentru care au fost sistate execuția lucrărilor și recepția la terminarea lucrărilor și a cărei finalizare implică un rest de executat, fizic și valoric
Continuități ecologice
zone forestiere cu o prezență lungă și neîntreruptă, aflată în continuitate, adesea asociate cu o biodiversitate ridicată și un habitat specializat
Cornișă
element arhitectural în planul exterior superior al zidului unei construcții, fie ornamental, fie având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fațada clădirilor
Date spațiale
orice date având o legătură directă sau indirectă cu un amplasament ori cu un areal geografic specific
Demisol
nivel construit al construcției, având pardoseală situată sub nivelul terenului sau al carosabilului înconjurător cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă, dar nu mai puțin de o treime, astfel încât se pot include ferestre pe înălțimea supraterană a pereților exteriori
În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota cea mai joasă a conturului exterior al nivelului proiectat pe terenul anterior sistematizării.
Demisolul se include în numărul de niveluri supraterane ale clădirii.
Demisolul poate adăposti și funcțiunea de locuințe, dacă se respectă condițiile normate specifice, inclusiv nivelul minim de însorire și iluminare.
Detalii de execuție
documentații cu caracter tehnic cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcție de necesitățile de redactare, precum și piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiții
Deviz general
document ce cuprinde evaluarea totalității cheltuielilor necesare realizării și punerii în funcțiune a întregului obiectiv de investiție, pentru obținere și amenajare teren, inclusiv exproprieri și desființări, proiectare, studii, verificare, asistență tehnică și dirigenție de șantier, execuție construcții și instalații, echipamente și dotări, efectuare de probe de laborator, încercări de laborator și pregătirea personalului, organizare de șantier, taxe
Dezvoltare durabilă
satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare
Dezvoltare echilibrată
prevenirea constituirii de disparități teritoriale, diminuarea celor existente și limitarea diferențelor de dezvoltare teritorială, prin intermediul activităților de amenajare a teritoriului și urbanism
Diagnostic multicriterial integrat
partea componentă a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism care implică evaluarea și analiza unui set de criterii multiple pentru a determina starea actuală și nevoile unui anumit teritoriu sau unei anumite zone urbane. Aceasta se bazează pe colectarea și analiza datelor din surse diferite, cum ar fi date statistice, sondaje de opinie publică, informații geospațiale și alte surse relevante. Diagnosticul multicriterial integrat se concentrează pe identificarea problemelor și oportunităților de dezvoltare a teritoriului și oferă o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor de planificare urbană și a politicilor publice.
Dispoziție de șantier
rectificare a documentației tehnice pe baza căreia autoritatea emitentă poate admite modificări locale ale soluțiilor tehnice din documentația tehnică autorizată, fără emiterea unei noi autorizații de construire, atunci când:
a) nu se modifică funcțiunea consemnată în autorizația inițială;
b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale actului administrativ al acesteia, după caz, anexe la autorizația inițială;
c) se asigură respectarea documentațiilor de urbanism în vigoare, respectiv a prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) nu se modifică condițiile de amplasament, regimul de înălțime, POT, CUT, aliniament, distanțele minime față de limitele proprietății ori aspectul construcției;
e) nu sunt periclitate rezistența și stabilitatea clădirilor învecinate;
f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securității la incendiu;
g) se asigură economia de energie.
Dispoziția de șantier se elaborează de către proiectantul lucrărilor, cu verificarea, în condițiile prezentului cod, a conținutului acesteia, precum și cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/ administratorului/managerului de proiect, după caz.
Documentație tehnică
documentația incluzând toate actele, proiectele, avizele, acordurile, titlurile depuse de către titularul solicitării de autorizare către autoritățile emitente competente în vederea emiterii autorizației de construire, intervenție, amenajare sau desființare
Drept de execuție a lucrărilor de construcții
dreptul asupra construcției și/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obține, potrivit legii, din partea autorității competente autorizația de construire/desființare
Drept de semnătură
dreptul care implică asumarea de către arhitect, conductor - arhitect, arhitect de interior sau urbanist a întregii responsabilități profesionale pentru studiile sau documentațiile tehnice pe care le coordonează, elaborează și semnează în condițiile legii.
Dreptul de semnătură pentru proiectare în arhitectură se acordă de către Ordinul Arhitecților din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul Național al Arhitecților. Dreptul de semnătură pentru activitatea de planificare urbană și teritorială și de proiectare în urbanism se acordă de către Registrul Urbaniștilor din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea specialistului în Tabloul Național al Urbaniștilor.
Drum public
drum de utilitate publică și/sau de interes public destinat circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei, ale populației și de apărare a țării
Drum privat
drum de utilitate privată dimensionat în conformitate cu prevederile regulamentelor de urbanism și normativelor în vigoare pentru a asigura circulația auto și pietonală în bune condiții și accesul mijloacelor de intervenție în situații de urgență
Durabilitatea construcției
intervalul de timp în care construcția își păstrează toate caracteristicile funcționării normale a acesteia
Economie circulară
model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil
Edificabil
perimetrul rezultat ca urmare a limitelor și interdicțiilor de urbanism privind retragerile obligatorii, în cadrul căruia este posibilă amplasarea clădirilor. Interspațiul dintre edificabil și limita imobilului este zonă non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 m față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament
Etaj
spațiul cuprins între două planșee consecutive supraterane ale construcției
Fază determinantă
stadiul fizic la care o lucrare de construcții, odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului și executantului lucrărilor de construire, stabilit de proiectant prin programul de control
Forța de muncă
în execuția lucrărilor de construcții este implicată forță de muncă necalificată și calificată, calificarea personalului făcându-se la locul de muncă și/ sau prin cursuri de formare profesională, în condițiile legii
Furnizorul
persoana care asigură livrarea de materiale, sisteme constructive prefabricate, utilaje și echipamente necesare realizării lucrării și, după caz, montarea acestora
În funcție de complexitatea serviciilor pe care le prestează, furnizorul poate fi: furnizor general sau furnizor de specialitate.
Geoportal INSPIRE
pagină de internet sau un echivalent care permite accesul la servicii de realizare, operare și întreținere de seturi și servicii de date spațiale pentru care au fost create metadate, definite conform legii speciale
GIS
sistem informațional geografic, alcătuit din instrumente pentru colectarea, stocarea, editarea, caracterizarea, vizualizarea, analizarea, publicarea și descărcarea seturilor de date georeferențiate
Gospodărie rurală
ansamblu specific rural format dintr-o locuință unifamilială, anexele gospodărești ale acesteia, curtea și grădina aferente, poziționate cu încadrarea în specificul arhitectural rural al zonei
În cadrul prezentului cod, locuința unifamilială aferentă unei gospodării rurale reprezintă o construcție cu un regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, respectiv anexele gospodărești care au un gabarit subordonat acesteia, amplasate pe o parcelă cu o suprafață de minimum 1.000 mp situată în mediul rural.
Indicatori urbanistici
instrumentele urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării și al dezvoltării durabile a zonelor urbane, respectiv POT, CUT și regimul de înălțime - detalierea numărului de niveluri subterane și supraterane și a înălțimii maxime admise la cornișă - sau limita superioară a parapetului terasei
Dacă o construcție nouă este edificată pe un teren care conține o construcție care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici se determină prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse.
Dacă o construcție nouă este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse.
În cazul lucrărilor de renovare energetică a clădirilor existente, dacă în urma acțiunii de reabilitare a anvelopei prin adăugarea materialelor termoizolante sau termosistemelor se depășesc indicatorii urbanistici admiși, nu sunt necesare elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ.
Infrastructura de transport de interes național
totalitatea construcțiilor - lucrări inginerești și clădiri, instalații și echipamente, alte amenajări necesare desfășurării în condiții de siguranță a transportului de mărfuri și/sau persoane și care constituie rețeaua de transport de interes național
Infrastructura națională pentru informații spațiale în România (INIS)
geoportalul prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informații spațiale în Uniunea Europeană - INSPIRE
Infrastructura verde-albastră
rețea verde ce conține suprafețe de teren - păduri, pajiști, parcuri, grădini, fâșii continue verzi, grădini, acoperișuri verzi, și albastră ce conține ape - piscine, iazuri, bazine artificiale, cursuri naturale de apă, planificată și alcătuită din suprafețe naturale și seminaturale care îmbunătățesc condițiile de mediu și furnizează o gamă variată de servicii ecosistemice, precum purificarea apei, calitatea aerului, spații pentru recreere, îmbunătățirea climatului
Interdicție de construire non aedificandi
regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din rațiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcțiunea propusă
Intervenții de arhitectură de interior
reprezintă acele intervenții realizate în spațiile interioare ale unei clădiri, respectiv spații închise perimetral cu pereți și acoperite cu planșee, șarpantă sau alte sisteme de acoperire
Instalații aferente construcțiilor
totalitatea echipamentelor care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție
Instalațiile aferente construcțiilor se autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.
Împrejmuiri
construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale: beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci ori prin plantații specifice
Înălțimea clădirii
dimensiune în planul fațadei ce se măsoară în metri, de la nivelul terenului natural existent, anterior lucrărilor de sistematizare, din punctul cel mai de jos al acestuia până la nivelul streșinii/ cornișei sau până la cel mai înalt element constructiv, după caz
Înălțimea clădirii poate fi:
1. înălțimea totală, măsurată până la cel mai înalt element al clădirii, respectiv coama acoperișului în pantă sau elementele constructive care depășesc nivelul acoperișului orizontal, respectiv terasei clădirii în cauză. Sunt excluse echipamentele de comunicații de tipul antenelor, coșurile de fum sau elemente singulare cu caracter decorativ;
2. înălțimea fațadei care este măsurată până la nivelul streșinii/cornișei în cazul acoperișului în pantă sau până la nivelul superior al aticului/cornișei în cazul acoperișului orizontal/în terasă.
Linia de coastă
limita rezultată prin unirea punctelor în care apa este în contact cu uscatul
Linia de țărm
granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezei
Localitate
formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală și de echipare tehnico-edilitară
Localitate rurală - sat
localitate în care:
a) majoritatea forței de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific și viabil de viață locuitorilor săi, și care prin politicile de modernizare își va păstra și în perspectivă specificul rural;
b) majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care, prin politicile de echipare și de modernizare, va putea evolua spre localitățile de tip urban.
Localitate urbană
localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activități neagricole, cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență socioeconomică constantă și semnificativă asupra zonei înconjurătoare
Logia
spațiu deschis și acoperit, situat la un etaj superior, obținut prin retragerea în raport cu planul fațadei și oferind o bună perspectivă asupra cadrului ambient, cu funcție de agrement în continuarea spațiilor interioare
În arhitectura veche românească corespunde cerdacurilor și foișoarelor.
Lucarnă
fereastră de dimensiuni mici, verticală, amenajată în acoperișurile clădirilor
Lucrări de construcții
operațiunile specifice prin care se realizează lucrări de construire și/sau lucrări de desființare
Lucrări de desființare
lucrări care presupun operații de demolare, desfacere, dezmembrare sau distrugere parțială sau totală a unei construcții sau a unui grup de construcții și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementelor de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, urmând dezafectării acestora, în vederea inițierii unor lucrări de intervenție pentru renovare/refuncționalizare sau în vederea eliberării complete a terenului pentru o altă folosință
Lucrările de întreținere curentă și periodică la infrastructura de transport
lucrări de întreținere periodică și reparații curente care nu necesită proiect și deviz general, care se execută periodic sau permanent la elementele constructive care au perioada de serviciu mai mică decât toată durata normată de exploatare a construcției, în vederea menținerii construcțiilor, instalațiilor în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue, confortabile și în deplină siguranță a circulației, la nivelul traficului de perspectivă prevăzut în proiect
Durata normată de exploatare a construcției este considerată perioada de la darea în exploatare a unei construcții noi până la prima reparație capitală, reabilitare, modernizare sau dintre două reparații capitale, reabilitări, modernizări.
Lucrările de mentenanță a infrastructurii de transport feroviar
lucrări cu caracter de intervenție care vizează întreținerea și/sau repararea infrastructurii de transport feroviar în vederea păstrării stării și a capacității infrastructurii existente și care cuprind:
a) lucrările de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii, respectiv ansamblul șină-traversă, aparatele de cale, elementele de prindere și piatră spartă, elementele trecerilor la nivel, care se execută pe același amplasament, fără a modifica poziția căii în plan;
b) lucrările de înlocuire a elementelor instalațiilor feroviare specifice de semnalizare, siguranță, comunicații electronice sau tehnologice, cum ar fi, fără a se limita la: (i) instalațiile fixe de siguranță și conducere operativă a circulației feroviare, aferente liniilor de cale ferată aparținând infrastructurii feroviare publice; (ii) echipamentele și instalațiile de siguranță a circulației și a activității de manevră din triajele de rețea ale căii ferate; (iii) rețele fixe de comunicații electronice feroviare; (iv) instalații fixe de tracțiune electrică, respectiv energoalimentare, linie de contact, protecția instalațiilor din cale și vecinătate.
Lucrări publice
acele investiții în lucrări de construcții noi sau de intervenții la construcții existente, precum și construcții inginerești care îndeplinesc cel puțin unul din următoarele criterii:
a) cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiții se finanțează total sau parțial din fonduri publice;
b) beneficiarul lucrărilor sau titularul autorizației de construire sau de desființare este autoritate, instituție publică sau entitate aflată sub control public;
c) termenul construcție include atât clădirile civile și industriale, cât și construcțiile inginerești, infrastructurile tehnico-edilitare, de transport, energetice, hidrotehnice, agricole sau de protecție a mediului, precum și instalațiile aferente acestora.
Prin lucrări asimilate lucrărilor publice se înțelege acele activități de proiectare, construire, reabilitare, modernizare, extindere, restaurare sau întreținere a construcțiilor realizate de persoane fizice sau juridice de drept privat, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, inclusiv fonduri europene nerambursabile, care sunt destinate furnizării unui serviciu public.
Macrozonele de urbanizare
delimitări teritoriale cu caracter strategic, stabilite la nivelul teritoriului extravilan, prin documentații de urbanism, având rolul de a orienta și coordona dezvoltarea urbană viitoare, prin indicarea ariilor în care extinderea intravilanului se poate realiza, în condiții controlate și etapizate
Mansardă
spațiu funcțional construit sau amenajat în volumul acoperișului construcției, deasupra ultimului planșeu al clădirii și care asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort corespunzătoare utilizării specifice
Înălțimea liberă a suprafețelor considerate utile ale mansardei este de 1,90 m, determinând și calculul suprafeței utile a mansardei.
Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT.
În cazul în care, în urma acțiunii de mansardare a unui pod existent fără modificarea geometriei, se depășește indicatorul CUT admis, nu este necesară elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ.
Mansarda poate fi realizată și prin conceperea unui spațiu mansardat la clădiri existente, modificând parțial sau total acoperișul șarpantă sau prin adăugarea unui singur nivel, mansardat, deasupra unei terase existente.
Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT.
Intervenția de supraetajare prin mansardare se efectuează numai în urma obținerii unei autorizații de construire.
Mansarda poate fi realizată prin proiectarea și executarea mansardelor odată cu clădirea.
Operațiunea de prevedere de mansarde noi sau de extindere prin mansardare se poate realiza numai acolo unde regulamentul local de urbanism o permite.
Manual de utilizare - caiet de sarcini de exploatare
documentul care stabilește cerințele minime și obligațiile privind exploatarea construcției în condiții care să asigure cerințele funcționale ale construcției pe toată durata de exploatare a acesteia
Mezanin
nivel situat între parter și primul etaj care se deosebește de celelalte prin înălțime mai mică și prin lipsa balcoanelor sau a logiilor
Mezaninul se ia în calculul CUT și la numărul de niveluri.
Mobilier urban
elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localității
Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor, dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol, respectiv fundații, platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice, necesitând emiterea autorizației de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, fântâni arteziene sau decorative, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice și altele asemenea.
Modificare de temă
orice schimbare inițiată de către beneficiar care are în vedere funcțiunile și/sau capacitățile funcționale caracteristice, volumetria autorizată și/sau de amplasament și alte asemenea cerințe care au fundamentat elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare, care a stat la baza emiterii autorizației de construire și care modifică parametrii urbanistici ai proiectului autorizat
Monumente de for public
bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale
Nivel
spațiul cuprins între două planșee consecutive ale unei construcții, subteran sau suprateran
Nivel tehnic
spațiu special construit în care sunt amplasate exclusiv instalații, echipamente, utilaje și/sau aparatură aferentă acestora, pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia
În funcție de amplasarea nivelului tehnic, el poate fi suprateran sau subteran. Înălțimea liberă admisă a nivelului tehnic suprateran este de maximum 2 m.
Nivelul tehnic se adaugă sau nu la numărul maxim de niveluri al clădirii, în funcție de specificația din regulamentul local de urbanism.
Suprafața desfășurată a nivelului tehnic nu intră în calculul CUT, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel, în cazul etajului tehnic.
Se interzice transformarea parțială sau totală a suprafețelor aferente nivelului tehnic în locuințe, spații de birouri, spații pentru activități profesionale, comerciale, artizanale, industriale ori altă funcțiune, fără obținerea unei noi autorizații de construire.
Obiect de investiții
parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia
Obiectiv de investiții
rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de dezvoltator; în sintagma „obiectiv de investiții“ se cuprind, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenția la construcție existentă.
Oraș polarizator
oraș în jurul căruia se formează o zonă periurbană, influențând în mod direct evoluția localităților vecine, fiind unitatea administrativ-teritorială cea mai dezvoltată din cadrul zonei periurbane din perspectiva activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism
Orașul de 15 minute
Conceptul de „model urban de proximitate“ definește calitatea vieții urbane invers proporțională cu timpul investit în transport/navetism și pledează pentru o configurație urbană care urmărește componente precum proximitatea, diversitatea și densitatea, în care locuitorii să poată accesa, în nu mai mult de 15 minute pe jos sau cu bicicleta, șapte funcții sociale urbane esențiale pentru a susține o viață urbană decentă: locuința, munca, comerțul, asistența medicală, educația, spațiile verzi și divertismentul.
Organism de evaluare a conformității produselor pentru construcții
organism care evaluează produsele pentru construcții în conformitate cu o specificație tehnică nearmonizată și care emite certificate de conformitate sau rapoarte de încercări, cu respectarea cerințelor acelei specificației tehnice
Organism de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții
organism de certificare a produsului, organism de certificare a controlului producției în fabrică sau laborator notificat conform cap. VII din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 care evaluează performanța produsului pentru construcții și verifică constanța performanței acestuia potrivit unei specificații tehnice armonizate
Organizare de șantier
totalitatea amenajărilor, construcțiilor, instalațiilor, spațiilor, obiectelor și a cheltuielilor necesare creării condițiilor pentru folosirea eficientă a fondurilor fixe, asigurarea utilităților necesare personalului și dotarea unităților de construcții-montaj, în scopul derulării în mod planificat, în termen și eficient a activităților ce fac obiectul contractului de execuție
Parcaj subteran
construcție cu unul sau mai multe niveluri, dispusă sub nivelul terenului și destinată parcării vehiculelor
Parcajele subterane pot fi închise cu pereți perimetrali și planșee sau deschise perimetral.
Parter
nivelul clădirii care asigură accesul principal în clădire dintr-o circulație publică sau de la nivelul terenului amenajat, fiind de regulă cel mai de jos nivel suprateran al clădirii sau primul nivel de deasupra subsolului/demisolului
Este nivelul numit convențional cota zero, cotat ±0,00, față de care se desfășoară nivelurile superioare și inferioare ale clădirii, indiferent de funcțiunea și utilizarea acestora.
Patrimoniu arheologic
ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, cu excepția celor distruse ori dispărute, și siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: așezări, necropole, structuri, construcții, grupuri de clădiri, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat, definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite.
Patrimoniu natural
ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, ale căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, peisagistică și recreativă au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare
Pergolă
construcție ușoară într-un parc, grădină sau amenajată pe terasa unei clădiri, formată dintr-o rețea de grinzi și elemente verticale de susținere, din lemn sau metal, pe care se ridică plante agățătoare sau care sunt acoperite cu copertine ușoare retractabile
Suprafețele pergolelor nu intră în calculul CUT și POT, cu excepția situației în care prin regulamentul local de urbanism se prevede altfel.
Plajă
porțiune de teren cu pantă înclinată spre nivelul apei, situată în lungul țărmurilor marine sau lacustre, formată în sectoarele litorale prin depuneri de nisipuri și pietrișuri
Plan de management al ariei naturale protejate
documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management
Pod (ca element arhitectural)
spațiu circulabil sau necirculabil cuprins între ultimul planșeu al clădirii și acoperiș, care nu include alte funcțiuni în afară de cea de depozitare
Acesta are, pe mai mult de 75% din suprafață, fie o înălțime maximă liberă mai mică de 1,90 m, fie nu are amenajat un acces permanent prin intermediul unei scări fixe.
Podul nu este inclus în numărul de niveluri și suprafața sa nu se ia în calculul CUT.
Procent de ocupare a terenului (POT)
raportul dintre suprafața construită a clădirii și suprafața parcelei, exprimată procentual
La determinarea procentului de ocupare a terenului, suprafața construită luată în calcul reprezintă proiecția pe sol a volumului construcției, respectiv amprenta edificată la nivelul solului, și, după caz, proiecția pe sol a elementelor construite care depășesc această amprentă, inclusiv etajele în consolă, balcoanele și alte elemente constructive permanente:
1. suprafețele teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformelor, scărilor exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scărilor deschise de incendiu;
2. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, parcaje amenajate la nivelul solului, neacoperite, curți interioare;
3. suprafețele piscinelor exterioare neacoperite și a terenurilor de sport neacoperite;
4. suprafețele locurilor de joacă, cu echipamentele aferente;
5. suprafețele mobilierului urban, ale pergolelor, copertinelor în consolă, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor;
6. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente;
7. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, ale automatelor de plată;
8. suprafețele ocupate de construcții temporare (food truck etc.) pe o perioadă de maximum 6 luni.
La calculul procentului de ocupare a terenului pentru amenajări de spații verzi, suprafața construită include amprenta edificată la nivelul solului a construcțiilor, instalațiilor, platformelor, precum și circulațiilor carosabile și pietonale.
Proiect real executat (as-built)
proiect tehnic de execuție actualizat la data finalizării lucrărilor
Proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție
actul prin care dezvoltatorul sau beneficiarul, după caz, în condiții motivate, preia de la executantul lucrărilor de construire parte din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție, care nu îndeplinește condițiile pentru recepția parțială
Proces-verbal de recepție la terminarea lucrării
actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul preia lucrarea și certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție
Proces-verbal de recepție parțială
actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul, în cazul lucrărilor inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, preia părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional
Procesul-verbal de recepție parțială poate fi proces-verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor și proces-verbal de recepție parțială finală
Programul de control
componentă a proiectului prin care sunt stabilite etapele de verificare pe domenii și categorii de lucrări în acord cu reglementările tehnice specifice, inclusiv fazele determinante, necesare asigurării realizării cerințelor specificate
Proiect pentru autorizarea construirii (PAC)
proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de construire, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții Se interzice însușirea proiectelor de către alte persoane decât cele care le-au elaborat.
Proiect pentru autorizarea desființării (PAD)
proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de desființare, denumit în continuare PAD, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții
Proiect tehnic de execuție
documentația tehnico-economică, respectiv piese scrise și desenate, elaborată în condițiile legii, care dezvoltă PAC, cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității publice competente pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire
Proiectul tehnic de execuție cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții autorizate.
Punctul de vedere al autorității publice competente pentru protecția mediului
documentul emis de autoritatea publică competentă pentru protecția mediului după etapa de evaluare inițială, respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de evaluare a impactului asupra mediului
Recepția parțială a lucrărilor autorizate
recepția realizată pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional
Aceasta se poate efectua doar în cazul lucrărilor inginerești și doar pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor.
Aceasta se realizează în două etape, după cum urmează: 1) recepția parțială la terminarea lucrărilor; 2) recepția parțială finală.
Recepția pe stadiu fizic de execuție
preluarea de către beneficiar/investitor de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție a construcției, pe bază de proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție
Regimul de înălțime
numărul maxim de niveluri supraterane convenționale pe care o clădire le are sau le va avea după edificare, numerotate începând cu nivelul parterului, respectiv cota zero
Din regimul de înălțime fac parte și demisolul, mansarda și etajul tehnic amplasat deasupra ultimului nivel funcțional.
Regimul de înălțime reprezintă element obligatoriu de reglementare în documentațiile de urbanism și se poate stabili ca valoare maximală sau minimală.
Reparație capitală
complexul de lucrări ce se execută asupra construcțiilor, după expirarea fiecărui ciclu de funcționare prevăzut în normativele tehnice, și care au drept scop să asigure menținerea caracteristicilor tehnico-economice ale acestora pe întreaga durată normată
Refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esențiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcțiunii similar celui anterior degradării
Reparații curente
lucrările de întreținere la clădiri și construcții existente reprezintă ansamblul de operații, respectiv zugrăvire, vopsire, repararea unor părți neînsemnate ce se realizează la o construcție existentă pentru a asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide și prelungirea duratei de funcționare
Resurse naturale
elemente geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori
Resurse turistice
componente ale mediului natural și antropic care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală. Resursele turistice pot fi naturale și antropice
Reziliența construcției
capacitatea construcției de a rezista și de a suferi consecințe reduse în urma unor evenimente adverse
Risc
estimare matematică a probabilității producerii de pierderi umane și materiale pe o perioadă de referință viitoare și într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru
SNAOPSN
reprezintă sintagma Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, din care fac parte Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate, precum și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale
Servitute aeronautică
condiții, restricții, obligații impuse de reglementările naționale, europene și/sau internaționale în interesul siguranței zborului
Situație de lucrări
documentul întocmit de executantul lucrărilor de construire, verificat de dirigintele de șantier și însușit de beneficiar prin care se atestă și se încasează producția de lucrări executate
Spațiu tehnic
spațiu amenajat construit în care sunt amplasate instalații, echipamente și utilaje și/sau aparatură aferentă acestora pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia
Stațiune balneară
localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare
Stațiune turistică
localitate sau parte a unei localități cu funcții turistice specifice, în care activitățile economice susțin prioritar realizarea produsului turistic
Streașină
delimitare inferioară a suprafeței unui versant, aflată la cota cea mai mică a versantului
La nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale cu scurgere liberă sau cu preluare și dirijare prin jgheab.
Subsol
nivel al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului, respectiv al carosabilului înconjurător, cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă
În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota terenului amenajat cea mai joasă, a conturului exterior al nivelului. Subsolul poate fi și parțial.
Subsolul este inclus în numărul de niveluri subterane ale construcției.
Subsolul poate fi utilizat pentru:
1. funcțiuni socioculturale sau comerciale, funcțiuni de depozitare, caz în care ariile desfășurate aferente sunt luate în calculul CUT;
2. garaje, inclusiv spații manevră și rampe acces, caz în care ariile desfășurate aferente nu sunt luate în calculul CUT;
3. spații tehnice, caz în care suprafața desfășurată nu este luată în calculul CUT;
4. în cazul în care spațiile tehnice sau cele utilizate pentru gararea autovehiculelor devin utilizabile pentru funcțiuni admise la nivelul subsolului, aceasta se face numai în urma obținerii unei autorizații de construire pentru refuncționalizare, suprafața desfășurată fiind considerată în calculul CUT, iar pentru noile funcțiuni trebuind să fie îndeplinite toate condițiile normate.
Subsoluri tehnice (sau canale tehnice)
subsolurile cu înălțime redusă, folosite numai pentru rețelele de instalații, accesibile sau nu de la nivelul parterului, sunt considerate subsoluri tehnice sau canale tehnice
Supantă
planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus
Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din cea a încăperii în care se află.
Supanta se ia în calcul la stabilirea CUT și nu se ia în calcul la stabilirea regimului de înălțime.
Suprafața construită desfășurată
suprafața construită desfășurată reprezintă suma suprafețelor desfășurate ale tuturor nivelurilor măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă, cu excepția suprafețelor celor care nu se iau în calculul CUT
Sustenabilitate
calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare cu resursele pe care acestea le vor avea la dispoziție la un moment dat
Terasă circulabilă/necirculabilă
terasele sunt suprafețe orizontale, aflate în contact direct cu exteriorul, care închid o clădire la partea sa superioară, asigurând protecția la apă și posibilitatea de evacuare controlată a acesteia, precum și izolare termică pentru conservarea energiei
Terasele pot fi circulabile, atunci când se pot amenaja spații pietonale, cu finisaje de pardoseală adecvate care să protejeze și să ascundă vederii straturile de izolație, asigurându-se și accesul publicului la acestea. Terasele necirculabile nu sunt prevăzute cu finisajele necesare acestei funcții și nu permit accesul publicului, ci numai accesul ocazional pentru intervenții.
Tema de proiectare
document care exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale dezvoltatorului sau beneficiarului investiției, evidențiate în nota de fundamentare, determinând concepția de realizare a obiectivului de investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecție a mediului natural și a patrimoniului cultural sau alte condiționări specifice obiectivului de investiții
Teritoriu administrativ
suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: național, județean și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv municipiu, oraș, comună
Teritoriu intravilan
suprafața construită și amenajată a localităților ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin Planul urbanistic general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări
Teritoriu extravilan
teritoriile extravilane sunt terenurile cuprinse în afara limitei teritoriilor intravilane, stabilite prin intermediul planurilor urbanistice generale
Țărmul
zona dintre linia de coastă și linia de țărm
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice foarte mari
unitate administrativ-teritorială care a obținut peste 25,00 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari
unitate administrativ-teritorială care a obținut între 14,00 și 24,99 puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii specific turistice
unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 0,08 puncte din maximul de 20 de puncte atribuite infrastructurii specific turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii tehnice
unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 11,00 puncte din maximul de 30 de puncte atribuite infrastructurii tehnice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specială
Unitate teritorială de referință
subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă
UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.
Vârf de coamă
punctul superior al intersecției a două sau mai multe suprafețe versant sau punctul care formează cota cea mai mare a versanților generatori
Zonele cu dinamică urbană accentuată
zonele cu dinamică urbană accentuată se referă la acele teritorii caracterizate prin dezvoltare rapidă, incluzând creșteri semnificative ale populației, concentrări urbane puternice, investiții substanțiale în infrastructură și construcții, precum și o reînnoire accelerată a fondului construit
Zona de protecție a monumentului istoric
zona delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural
Zonă de protecție
suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu cultural imobil, patrimoniu arheologic sau patrimoniu natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor fronturi la apă, elemente de infrastructură și în care se instituie limite legale ale dreptului de proprietate și limite și interdicții de urbanism pentru păstrarea și valorificarea acestor resurse și bunuri de patrimoniu și a cadrului natural aferent
Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, precum și prin documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism.
Zonă de risc natural
areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane
Zonă de risc antropic
areal delimitat geografic în care intensitatea mărimilor ce caracterizează riscurile tehnologice, industriale, riscul de poluare, riscurile sanitare și riscul de atac terorist are probabilități de depășire ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau pierderi de vieți omenești
Zonă funcțională
parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare
Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă.
Zonă periurbană
arealul situat în jurul unui oraș, asupra căruia acesta exercită o puternică influență și de care este legat, prin deplasarea populației și activitățile economice
Zone cu destinație specială
zone evidențiate în documentațiile de urbanism aprobate potrivit legii cu simbolul DS, aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale
Zonă de protecție a zonelor cu destinație specială
suprafețele de teren delimitate în teritoriul administrativ, generate de imobile cu funcțiuni speciale sau de construcții cu caracter special aparținând instituțiilor din SNAOPSN, în cadrul cărora sunt instituite de către SNAOPSN restricții, servituți de urbanism și/sau limite legale ale dreptului de proprietate privată în vederea desfășurării în condiții optime a activităților specifice apărării, ordinii publice și securității naționale
Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și, până la actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului sau urbanism, prin documente administrative comunicate autorităților administrației publice locale de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
Zone protejate
zonele naturale sau construite, delimitate geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural și/sau cultural și sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu
Zona construită protejată
zona construită, delimitată geografic și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu construit, construcții cu valoare de monumente, clădiri cu valoare arhitecturală și clădiri obișnuite, dar care împreună creează o zonă omogenă, sunt declarate ca atare și reglementate prin documentații de urbanism, pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare și valorificare a valorilor culturale
Zona supusă servituților aeronautice
zonele aferente aerodromurilor civile certificate, aerodromurilor militare sau echipamentelor serviciilor de navigație aeriană, aflate sub incidența servituților aeronautice
Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice
astfel cum este definită la alin. (2) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice
astfel cum este definită la alin. (4) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Zona de siguranță maritimă și zona de siguranță a căilor navigabile interioare
astfel cum sunt definite la art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 528/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Zona de siguranță și zona de protecție a canalelor navigabile
astfel cum sunt definite la art. 6 și 7 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2002, cu modificările și completările ulterioare
Zona de protecție și zona de siguranță a drumurilor
astfel cum sunt definite în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Anexa nr. 2
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea construirii
1. Proiectul pentru autorizarea construirii cuprinde:
a) plan de încadrare cu acuratețea corespunzătoare scării 1:25.000, 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz;
b) plan de situație prezentând situația actuală cu acuratețea corespunzătoare scării 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100;
c) plan de situație prezentând situația propusă cu acuratețea corespunzătoare scării 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100;
d) proiectul de arhitectură (pentru clădiri);
e) proiect de inginerie specific.
1.1.
Planul de încadrare prezintă încadrarea în planurile urbanistice ale unității administrativ-teritoriale pentru a permite identificarea reglementărilor de urbanism aplicabile și posibilele servituți sau limitele și interdicțiile de urbanism aplicabile.
1.2.
Planul de situație prezentând situația actuală se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, întocmit în sistemul de coordonate Stereo ’70 vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial. Planul indică limitele cadastrale ale imobilelor, curbele de nivel, construcțiile existente, cu indicarea cotelor la coamă și/sau cornișă, amenajările și plantațiile existente, echipamentele publice, respectiv stâlpi, capace tehnice ș.a. care deservesc terenul, accesurile și împrejmuirile și este însoțit de minimum două fotografii relevante. Planul de situație trebuie să cuprindă integral spațiul public cu care este în contact parcela supusă intervenției, din care se realizează accesul și proprietățile vecine, cu situația existentă a construcțiilor învecinate.
1.3.
Planul de situație prezentând situația propusă se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală. Pe acesta se indică construcțiile noi propuse, construcțiile menținute și cele ce urmează a fi desființate, dacă este cazul, cotate pe cele trei dimensiuni, inclusiv specificarea regimului de înălțime existent și propus, a înălțimii maxime (la coamă și cornișă), cota ± 0,00 și cotele terenului natural/amenajat exprimate în cote absolute, amenajările exterioare, vegetația păstrată și propusă, accesurile, conturul împrejmuirii.
1.4.
Proiectul de arhitectură sau, după caz, proiectul de arhitectură de interior, definește prin intermediul pieselor desenate și memoriilor tehnice descriptive caracteristicile propunerii - compoziția și organizarea spațiilor, volumetria propusă și aspectul clădirilor, tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente, materialele și culorile propuse. Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în context, impactul vizual al clădirilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile. 1.4.1.
Proiectul de arhitectură cuprinde:
a) memoriul tehnic;
b) piese desenate.
1.4.2.
Memoriul tehnic cuprinde:
a) descrierea stării inițiale a terenului;
b) descrierea lucrărilor ce urmează a fi realizate - compoziție și organizare proiect, cu indicarea elementelor care se păstrează, dacă este cazul;
c) soluțiile tehnice aplicabile, modul de respectare a reglementărilor urbanistice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, împrejmuiri, dacă este cazul;
d) modul de protejare și punere în valoare a elementelor semnificative din punct de vedere cultural;
e) felul în care proiectul va răspunde exigențelor de calitate aplicabile, urmând ca acestea să fie detaliate în cadrul proiectului tehnic de execuție;
f) asigurarea și amenajarea accesului dintr-un drum public sau prin intermediul unui drept de servituți de trecere;
g) asigurarea de locuri de parcare, dacă este cazul;
h) echiparea terenului cu utilități, iluminat;
i) asigurarea colectării selective a deșeurilor;
j) asigurarea relațiilor cu vecinătățile, inclusiv împrejmuiri;
k) protecția mediului.
1.4.3.
Piesele desenate cuprind:
a) planurile indicative ale tuturor nivelurilor, cu indicarea funcțiunilor pentru fiecare spațiu, plan acoperiș/terase, fațade și secțiuni principale, indicând profilul terenului (în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă), elaborate la o scară adecvată;
b) documentații grafice și fotografice arătând încadrarea proiectului în raport cu vecinătățile și cu peisajul, precum și impactul vizual asupra acestora.
1.4.4.
În cazul proiectului de intervenție asupra clădirilor existente, documentațiile grafice și fotografice vor fi completate de:
a) analiza diagnostic a clădirii existente care să reliefeze felul în care clădirea răspunde funcțiunii prevăzute și felul în care asigură respectarea exigențelor de calitate aplicabile;
b) evaluarea/expertizarea tehnică privind exigența de rezistență și stabilitate pentru construcția propusă - așa cum rezultă ea în urma propunerii de intervenție, cu stabilirea posibilității de a se realiza intervențiile propuse și cu recomandarea privind realizarea intervențiilor la nivel structural, pentru realizarea intervențiilor funcționale propuse și/sau pentru aducerea structurii la nivelul de performanță vizat (actual);
c) expertiza tehnică și măsurile de intervenție structurală propuse pot fi locale, în situația în care intervențiile sunt localizate și nu influențează structural comportarea și performanța de ansamblu a structurii de rezistență. Dacă intervenția aduce schimbări semnificative în ceea ce privește modificarea sistemului structural sau comportarea de ansamblu a structurii de rezistență, chiar în situația în care elementele structural afectate sunt localizate, dar au influență asupra comportării de ansamblu a structurii de rezistență, expertiza tehnică va fi una generală, iar pentru zonele cu o accelerație a terenului de cel puțin 0,15 g, aceasta trebuie să stabilească clasa de risc seismic în situația propusă. Dacă sunt necesare măsuri de intervenție structurale în sensul sporirii performanței de ansamblu a construcției, precum construcțiile aflate în clasele de risc seismic RsI și RsII, atunci expertiza tehnică va recomanda soluțiile de intervenție și va stabili clasa de risc seismic după consolidare, cu considerarea măsurilor de consolidare propuse, cu mențiunea că pentru clădirile publice sau cele aflate în clasa 4 de consecințe, clasa de risc seismic după consolidare va trebui să fie RsIV;
d) releveul detaliat al situației existente - planuri pentru toate nivelurile cotate, secțiuni și fațade.
În cazul intervențiilor numai la interior nu mai sunt necesare documentele privind inserarea în sit, volumetria, planul acoperișului/terasei, fațadele, documentațiile grafice sau fotografice privind încadrarea/inserția.
1.5.
Planul privind construcțiile subterane, prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă executate pe domeniul public, având ca bază planul de situație privind situația actuală Pe el se marchează traseele, dimensiunile, cotele de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, firidelor. Se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70. În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
1.6.
Proiectul de inginerie specific cuprinde:
a) memoriile tehnice de specialitate și, dacă este cazul: breviare de calcul, expertiză geotehnică, expertiză tehnică privind influența asupra vecinătăților;
b) piese desenate.
1.6.1.
Memoriile tehnice de specialitate cuprind descrierea și justificarea soluțiilor principiale estimate ale diferitelor componente (structură/rezistență, instalații, după caz), precizarea condițiilor speciale de realizare sau limitările, dacă acestea există, stabilirea constructibilității proiectului în funcție de caracteristicile amplasamentului, propunerea de arhitectură, posibilitățile tehnice și tehnologice disponibile în piață sau posibil de accesat și caracteristicile pământului în care se fundează.
1.6.2.
Expertiza tehnică privind influența asupra vecinătăților stabilește posibilitatea de construire fără afectarea construcțiilor aflate în vecinătate. Pentru faza proiectului de autorizare expertiza tehnică poate fi una preliminară, recomandând soluții la nivel de principiu, ea trebuind să stabilească limitele privind deformațiile și tensiunile în terenul din vecinătate, astfel încât construcțiile din vecinătate să nu fie afectate expertiza tehnică poate fi completată, dacă este cazul, imediat înaintea începerii lucrărilor de construire, după ce soluția de proiectare a fost definitivată în cadrul proiectului tehnic sau în cazul în care în timpul lucrărilor de excavare se obțin informații care nu au putut fi surprinse inițial.
1.6.3.
Documentație geotehnică verificată conform reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.
1.6.4.
Breviar de calcul care include schemele structurale principiale, cu indicarea gabaritelor principalelor elemente structurale, în cazul construcțiilor încadrate în CC3 și CC4.
1.6.5.
Piesele desenate cuprind: 1.6.5.1.
soluțiile de structură și de instalații prezentate principial, precum scheme, tabele, schițe, în cazul construcțiilor încadrate în CC2 și CC3;
1.6.5.2.
piese desenate la nivel de principiu, planuri de cofraj schematice care indică și asumă gabaritele principalelor elemente structurale, incluzându-le și pe acelea definitive necesare sprijinirii excavației, plan nivel subteran curent, plan nivel suprateran distinct și secțiuni generale principiale, pentru construcțiile încadrate în CC4 și pentru construcțiile cu mai mult de un nivel subteran, respectiv în afara demisolului.
2.
=====
Ministrul responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu consultarea ministerelor de linie responsabile cu politicile sectoriale, elaborează și aprobă prin ordin norme/reglementări-cadru specifice, adaptate la specificitatea proiectelor de autorizare a construcțiilor pentru categorii de lucrări inginerești.
Anexa nr. 3
CONȚINUTUL-CADRU SIMPLIFICAT
al proiectului pentru autorizarea construirii unei locuințe unifamiliale în mediul rural (regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp)
1. Proiectul pentru autorizarea construirii cuprinde:
a) planul de încadrare în zonă;
b) planul de situație prezentând situația actuală;
c) planul de situație prezentând situația propusă;
d) plan de situație prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri;
e) proiectul de arhitectură;
f) proiectul de împrejmuire.
2. Planul de situație prezentând situația actuală se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, întocmit în sistemul de coordonate Stereo ’70 vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial. Planul se realizează pe o suprafață care nu va fi mai mică decât zona definită de o distanță de minimum 25 m de la toate limitele cadastrale ale imobilului supus autorizării. Planul indică, pe suprafața menționată, limitele cadastrale ale imobilelor, curbele de nivel, construcțiile existente, cu indicarea cotelor la coamă și/sau cornișă, amenajările și plantațiile existente, echipamentele publice, precum stâlpi, capace tehnice, ș.a., care deservesc terenul, accesurile și împrejmuirile.
3. Planul de situație prezentând situația propusă se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală. Pe acesta se indică construcțiile noi propuse, construcțiile menținute și cele ce urmează a fi desființate, dacă este cazul, cotate pe cele trei dimensiuni, inclusiv specificarea regimului de înălțime existent și propus, a înălțimii maxime la coamă și cornișă, cota ± 0,00 și cotele terenului natural/amenajat exprimate în cote absolute, amenajările exterioare, vegetația păstrată și propusă, accesurile, conturul împrejmuirii.
4. Planul de situație prezentând marcarea lucrărilor de branșamente și racorduri la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă executate pe domeniul public, având ca bază planul de situație prezentând situația actuală Pe el se marchează traseele, dimensiunile, cotele de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, firidelor. Se realizează în format electronic cu acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul de coordonate Stereo ’70.
5. Proiectul de arhitectură definește prin intermediul pieselor desenate și memoriului-sinteză caracteristicile principale ale propunerii, respectiv compoziția și organizarea spațiilor, volumetria propusă și aspectul clădirilor, cu indicarea materialelor și culorilor propuse, modul de branșare și racordare la infrastructura tehnico-edilitară. În cazul intervențiilor la construcțiile existente se vor prezenta și tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente. Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în contextul rural, impactul vizual al clădirilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile.
6. Proiectul de arhitectură cuprinde:
a) memoriu-sinteză;
b) piese desenate.
7. Memoriul-sinteză cuprinde:
a) datele caracteristice: 1)
funcțiunea dominantă pe fiecare construcție;
2)
suprafața terenului conform extrasului de carte funciară;
3)
suprafețele construite ale fiecărei construcții și totalul acestora;
4)
suprafețele construite desfășurate ale fiecărei construcții și totalul acestora;
5)
procentul de ocupare a terenului (existent/propus);
6)
coeficientul de utilizare a terenului (existent/propus);
b) caracteristicile constructive: 1)
soluțiile tehnice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, împrejmuiri;
2)
condițiile geotehnice de fundare conform studiului geotehnic;
3)
felul în care proiectul va răspunde exigențelor de calitate aplicabile, urmând ca acestea să fie detaliate în cadrul proiectului tehnic de execuție;
4)
sistemul constructiv conform proiectului de rezistență;
c) utilități: 1)
soluțiile de echipare a terenului cu utilități;
2)
soluția de asigurare a echipamentelor destinate colectării selective a deșeurilor.
8. Piesele desenate cuprind:
a) planurile indicative ale tuturor nivelurilor, cu indicarea funcțiunilor pentru fiecare spațiu, planuri acoperiș și fațade, cu indicarea exactă a materialelor și cromaticii, și secțiuni principale indicând profilul terenului - în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă, elaborate la o scară adecvată 1:50;
b) documentații grafice și fotografice arătând încadrarea proiectului în raport cu vecinătățile și cu peisajul, precum și impactul vizual asupra acestora;
c) planurile împrejmuirii, cu indicarea materialelor și cromaticii, respectiv prevederea firidelor pentru echipamentele tehnice și altor spații destinate echipamentelor tehnice specifice.
9. În cazul proiectului de intervenție asupra clădirilor existente, piesele desenate vor fi completate de:
a) releveul detaliat al situației existente - planuri pentru toate nivelurile cotate, secțiuni și fațade;
b) evaluarea/expertizarea tehnică privind exigența de rezistență și stabilitate pentru construcția propusă - așa cum rezultă ea în urma propunerii de intervenție, cu stabilirea posibilității de a se realiza intervențiile propuse și cu recomandarea privind realizarea intervențiilor la nivel structural, pentru realizarea intervențiilor funcționale propuse și/sau pentru aducerea structurii la nivelul de performanță vizat (actual).
Anexa nr. 4
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea amenajării
1. Proiectul pentru autorizarea amenajării va cuprinde:
a) plan de încadrare;
b) plan de situație;
c) proiectul de amenajare.
2. Planul de încadrare prezintă încadrarea în planurile urbanistice ale unității administrativ-teritoriale pentru a permite identificarea reglementărilor de urbanism aplicabile și posibilele servituți sau limitele și interdicțiile de urbanism aplicabile.
3. Planul de situație indică construcțiile și amenajările existente, plantația existentă, echipamentele publice care deservesc terenul, accesuri și împrejmuiri, delimitarea ariei de intervenție, dacă este cazul, și este însoțit de minimum două fotografii relevante.
4. Proiectul de amenajare definește prin intermediul pieselor desenate și memoriilor tehnice descriptive caracteristicile propunerii, precum compoziția și organizarea spațiilor, volumetriile propuse, dacă este cazul, impactul asupra construcțiilor și peisajelor învecinate, tipurile de intervenții luate în considerare pentru spațiile și elementele constructive existente, materialele și culorile propuse, tratarea spațiilor publice și a căilor de acces, respectiv mineral și/sau vegetal, soluțiile propuse pentru staționarea autovehiculelor, dacă este cazul, felul în care sunt asigurate accesurile și colectarea și evacuarea deșeurilor. Prin documente grafice și fotografice se explicitează felul în care propunerea se inserează în context, impactul vizual al amenajărilor propuse, felul în care sunt tratate accesurile și relația cu vecinătățile.
5. Proiectul de amenajare cuprinde:
a) memoriul tehnic;
b) piese desenate.
6. Memoriul tehnic cuprinde:
a) descrierea stării inițiale a terenului;
b) descrierea lucrărilor ce urmează a fi realizate, respectiv compoziție și organizare proiect, cu indicarea elementelor care se păstrează, dacă este cazul;
c) soluțiile tehnice aplicabile, materiale de construcție și finisaje, elemente de peisaj și vegetație, mobilier urban, dacă este cazul;
d) asigurarea și amenajarea accesului;
e) asigurarea de locuri de parcare, dacă este cazul;
f) echiparea imobilului cu utilități, iluminat;
g) asigurarea colectării separate a deșeurilor;
h) asigurarea relațiilor cu vecinătățile, inclusiv împrejmuiri.
7. Piesele desenate cuprind:
a) plan topografic, întocmit în Sistemul de proiecție stereografic 1970, cu reprezentarea situației existente a imobilului ce urmează să fie amenajat, inclusiv a vecinătăților, pe care sunt figurate construcțiile și plantațiile existente, echipamentele publice care deservesc imobilul, cotat, realizat la o scară adecvată;
b) plan topografic, întocmit în Sistemul de proiecție stereografic 1970, cu reprezentarea situației propuse, cotat, cu indicarea înălțimilor, prezentând amenajările propuse, vegetația păstrată sau nou-creată, realizat la o scară adecvată;
c) secțiuni indicând profilul terenului - în cazul modificării profilului existent se vor indica situația prezentă și cea propusă, elaborate la o scară adecvată;
d) documentații grafice și fotografice ilustrând soluția propusă și arătând inserția proiectului propus în raport cu vecinătățile și cu peisajul;
e) în cazul amenajărilor de spații verzi sau a interveniților de orice tip asupra arborilor, se vor prezenta planuri de plantare și de tăiere.
Anexa nr. 5
CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea desființării construcțiilor
1. Piese scrise 1.1.
Lista și semnăturile proiectanților Se completează cu numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund.
1.2.
Memoriu Date generale Descrierea construcției care urmează să fie desființată:
a) scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice;
b) descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
c) menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;
d) fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
e) fotografii color format digital sau tipărit - format 9 x 12 cm - ale camerelor principale, ale scării și ale holului de la intrare;
f) descrierea lucrărilor care fac obiectul documentației tehnice - D.T. pentru autorizarea lucrărilor de desființare.
1.3.
Expertiza tehnică privind lucrările de desființare, după caz.
2. Piese desenate 2.1.
Plan de încadrare în teritoriu Planșă pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, întocmită cu o acuratețe corespunzătoare scărilor 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000.
2.2.
Plan de situație a imobilelor Plan topografic, întocmit în sistemul național de proiecție, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, întocmit cu o acuratețe corespunzătoare scărilor 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, pe care se reprezintă:
a) numărul cadastral/de carte funciară al imobilului pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
b) amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa;
c) modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor;
d) sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale;
e) plantațiile existente și care se mențin după desființare.
Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații, după caz.
2.3.
Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac, cu acuratețea corespunzătoare scării 1:500.
În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
2.4.
Releveul construcțiilor care urmează să fie desființate Planșele se vor redacta cu acuratețea corespunzătoare scării 1:100 sau 1:50 - care să permită evidențierea spațiilor și a funcțiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafețelor și a materialelor existente:
a) planurile tuturor nivelurilor și planul acoperișului;
b) principalele secțiuni: transversală, longitudinală, alte secțiuni caracteristice;
c) toate fațadele.
În situația în care desființarea necesită operațiuni tehnice complexe, se va prezenta și proiectul de organizare a lucrărilor.
Fiecare planșă prezentată în cadrul secțiunii 2 „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuș care va cuprinde: numele societății sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizației, după caz, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al planșei, data elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor și ale șefului de proiect.
Anexa nr. 6
ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN CLASE DE CONSECINȚE
Clase de consecințe
Clasa de consecințe
Pierderi de vieți omenești sau număr de răniți*
Consecințe economice, sociale și de mediu*
Pierderi culturale și de patrimoniu*
Clădiri
Lucrări inginerești
Clădiri și construcții monument și de patrimoniu
CC4
Evenimente catastrofice care produc pierderi de utilități și ale serviciilor sociale, perturbări și întreruperi cu impact la nivel național și transfrontalier pentru perioade de ordinul anilor. Degradări semnificative ale calității mediului, depășind semnificativ nivelul național, care pot fi numai parțial îndepărtate într-o perioadă de ordinul anilor. Pierderi irecuperabile din punct de vedere istoric și patrimonial. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mare de 500. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță excepțională, vitală.
Extreme
Uriașe
Inestimabile
Clădiri cu rol în managementul situațiilor de urgență, cum ar fi spitale de urgență, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, denumit în continuare SMURD, stații de ambulanță, stații de pompieri, clădiri care aparțin Ministerului Afacerilor Interne cu rol în păstrarea ordinii publice, sediul Guvernului, prefecturi, sedii principale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare IGSU, clădiri cu rol esențial pentru apărarea și securitatea națională, centre de dirijare a zborurilor
Centrale și alte facilități nucleare
Ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură aflate sau propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial
Baraje și diguri importante cu zone semnificativ populate în aval sau în aria expusă
Construcții care conțin materiale radioactive
Clădiri care aparțin Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS, destinate depozitării produselor constituite stocuri rezervă de stat și/sau de mobilizare
Rezervoare de apă, stații de tratare, epurare și pompare și epurare a apei pentru situații de urgență
Parcaje subterane și supraterane și garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgență de diferite tipuri
Construcții cu funcțiuni esențiale pentru ordinea publică, gestionarea situațiilor de urgență, apărare și securitate națională
Silozuri, rezervoare, terminale produse petroliere și instalații care aparțin ANRSPS, destinate depozitării și vehiculării produselor constituite stocuri rezervă de stat și/sau de mobilizare
Stații de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate aici
Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară și navală
Stâlpi ai liniilor aeriene majore de transport și distribuție a energiei
Clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și/sau alte substanțe periculoase
Rezervoare și depozite de importanță majoră pentru materiale toxice
Centre de comunicații și/sau de coordonare a situațiilor de urgență
Facilități offshore importante
Adăposturi pentru situații de urgență
Clădiri care adăpostesc rezervoare de apă și/sau stații de pompare pentru situații de urgență
Ecluze
Alte clădiri civile având înălțimea totală supraterană mai mare de 45 m și totodată, peste 500 de persoane în aria totală
Alte construcții de aceeași natură
CC3
Dezastre care produc pierderi de utilități și ale serviciilor sociale, perturbări și întârzieri la nivel național pentru perioade de luni de zile. Degradări semnificative ale calității mediului la nivel național, depășind cu mult limitele zonei în care s-a produs evenimentul, și care pot fi numai în parte îndepărtate în luni de zile. Pierderile de ordin cultural, cu privire la identitatea națională pot fi foarte mari. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 500. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță deosebită.
Numeroase
Foarte mari
Foarte mari
Spitale și alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 de persoane în aria totală expusă
Pentru infrastructură rutieră, poduri cu lungime peste 100 m și tunele cu lungime peste 500 m
Monumente de arhitectură
Rețele magistrale de conducte
Situri istorice
Terminale de pasageri/ aerogări
Stadioane
Muzee de importanță națională
Piste de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme de staționare aeronave, echipamente de dirijare a zborurilor
Școli, licee, universități sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă
Rafinării
Arhive și biblioteci de importanță națională
Depozite de carburant
Autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene, drumuri naționale care deservesc obiective strategice (Transfăgărășan)
Alte construcții cu valoare de patrimoniu și care adăpostesc asemenea valori, de importanță națională
Infrastructură de metrou
Aziluri de bătrâni, creșe, grădinițe sau alte spații similare de îngrijire a persoanelor
Infrastructură feroviară:
a) terasamente căi ferate;
b) consolidări;
c) suprastructură căi ferate;
d) lucrări de artă: poduri, podețe, tuneluri, pasaje rutiere;
e) lucrări de electrificare;
f) instalații specifice căilor ferate: comunicații electronice, semnalizări
Clădiri multietajate de locuit, de birouri și/sau cu funcțiuni comerciale, cu o capacitate cuprinsă între 300-500 de persoane în aria totală expusă
Centrale de producere a energiei în afara celor nucleare, eoliene sau fotovoltaice
Centrale chimice
Rezervoare subterane și supraterane pentru gaze și lichide
Săli de conferințe, spectacole sau expoziții, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, săli de sport cu o capacitate de peste 200 de persoane
Construcții în care se depozitează explozivi, gaze toxice și alte substanțe periculoase
Castele de apă, turnuri de răcire pentru centrale termoelectrice
Penitenciare
Stâlpi ai liniilor aeriene de importanță secundară destinate transportului și distribuției de energie
Clădiri parter, parter și etaj, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1.000 de persoane în aria totală expusă
Depozite de deșeuri ecologice
Parcaje supraterane multietajate, cu o capacitate de peste 500 de autovehicule în aria totală expusă, altele decât cele din CC4, construcții civile cu destinație feroviară
Facilități offshore obișnuite
Clădiri a căror întrerupere a funcțiunii poate avea un impact major asupra populației, precum: clădiri care deservesc direct centralele electrice, stații de tratare, epurare, pompare a apei, stații de producere și distribuție a energiei, centre de comunicații electronice, altele decât cele din CC4, construcții civile cu destinație feroviară
Canale navigabile, digurile de larg, cheiuri portuare maritime, cheiuri portuare fluviale, construcții și amenajări hidrotehnice portuare/de cale navigabilă interioară, platforme portuare și maritime fixe
Alte clădiri civile, rezidențiale sau de birouri, private sau publice, având înălțimea totală supraterană mai mare de 45 m, dar cu mai puțin de 500 de persoane în aria totală expusă
CC2
Pierderi materiale și funcționale la nivelul societății care produc perturbări și întârzieri ale serviciilor sociale la nivel regional pentru perioade de săptămâni. Degradări semnificative ale calității mediului în împrejurimile producerii dezastrului, care pot fi îndepărtate în săptămâni. Pierderi culturale de importanță locală. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 50. Construcțiile care se califică în această clasă sunt de importanță normală.
Moderate
Considerabile
Considerabile
Unități sanitare care nu se regăsesc în CC3 și CC4
Pentru infrastructura rutieră: poduri cu lungimea sub 100 m și tunele cu lungimea sub 500 m
Clădiri de cult
Terminale cargo, hangare mentenanță aeronave, uzina electrică și centralele termice aferente aeroporturilor, remize PSI, garaje, ateliere
Construcții industriale mari sau potențial periculoase prin natura activității și producției
Muzee de importanță locală
Școli, licee sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de sub 200 de persoane în aria totală expusă
Clădiri industriale care servesc depozitării de materiale poluante
Alte construcții cu valoare de patrimoniu și care adăpostesc asemenea valori, de importanță locală
Centre comerciale - parter cu o capacitate de sub 1.000 de persoane în aria totală expusă
Stații de alimentare cu carburant
Drumuri
Clădiri socio-culturale și săli de sport cu mai puțin de 200 ocupanți în aria totală expusă
Infrastructură feroviară industrială (LFI)
Clădiri multietajate de locuințe sau comerciale ori clădiri publice care nu se regăsesc în CC3 și CC4, cu o capacitate sub 300 de persoane în aria totală expusă
Facilități offshore obișnuite
Turnuri de comunicații electronice
CC1
Pot apărea avarii și pierderi materiale semnificative pentru proprietarii sau utilizatorii clădirilor, dar cu impact neglijabil la nivelul societății. Degradări ale calității mediului, care pot fi complet îndepărtate în câteva săptămâni. Pierderi de vieți omenești în număr estimat mai mic de 5. Construcțiile care se califică în această clasă sunt construcții de importanță redusă.
Mici și foarte mici
Mici sau nesemnificative
Nesemnificative
Locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter, parter și etaj
Construcții industriale mai mici
Poduri mici, podețe
Alte tipuri de clădiri cu un număr foarte mic de utilizatori, cum ar fi garajele individuale, mici spații comerciale din zona rurală
Construcții agricole unde oamenii nu au acces în mod normal sau unde accesul este limitat, cum ar fi depozite, silozuri, grajduri etc.
Centrale electrice eoliene și fotovoltaice
Totemuri, alte construcții cu caracter publicitar
Ramblee și amenajări peisagistice
Facilități offshore mici și nepopulate
Anexa nr. 7
STABILIREA MARJELOR DE BUGET
în cazul investițiilor din mediul privat (marjele de buget nu se cumulează,
ci se reduc progresiv pentru fiecare fază economică sau tehnică)
Stadiu
Marje de buget
Responsabil
Modalitate
Amenajări peisagistice
Clădiri
Poduri, baraje, drumuri, căi ferate, tuneluri, viaducte
Îmbunătățiri funciare, amenajări hidrotehnice construcții miniere, construcții de stabilizare a malurilor și masivelor de pământ, construcții costiere
Intervenții asupra construcțiilor existente
Intervenții asupra monumentelor istorice conservare, restaurare, consolidare
0. Inițiere
Beneficiar
Stabilirea bugetului-țintă
Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impactul asupra amplasamentului
1. Tema de proiectare și
plan de afaceri
+/-15%
+/-25%
+/-30%
+/-35%
+/-35%
+/-45%
Beneficiar/ Consultant
Consultant
Estimare bugetară proiect investițional
Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impact amplasament Compararea cu bugetul previzionat la stadiul 0 și actualizare
Studiul de fezabilitate - aprobarea indicatorilor tehnico-economici
Buget estimat aprobat, inclusiv marje de buget
2. Concept
+/-12%
+/-20%
+/-25%
+/-30%
+/-30%
+/-40%
Proiectant
Estimarea provizorie a costului previzionat
Indicatori și experiența proiectantului
Examinarea compatibilității cu bugetul estimat în stadiul anterior
3. Proiect pentru autorizarea construirii
+/-8%
+/-10%
+/-15%
+/-20%
+/-25%
+/-30%
Proiectant
Estimarea definitivă a costului previzionat pe centre de cost - costuri de investiție/costuri de exploatare
4. Proiect tehnic de execuție + detalii de execuție
+/-5%
+/-6%
+/-9%
+/-10%
+/-15%
+/-20%
Proiectant
Stabilire cost previzionat lucrări construire Antemăsurători și deviz general estimativ
5. Execuție
+/-2%
+/-3%
+/-5%
+/-7%
+/-10%
+/-15%
Proiectant/ Antreprenor
Deviz cantitativ detaliat ofertare și contractare Urmărire costuri execuție
Anexa nr. 8
STABILIREA MARJELOR DE BUGET
în cazul lucrărilor publice (marjele de buget nu se cumulează,
ci se reduc progresiv pentru fiecare fază economică sau tehnică)
Stadiu
Marje de buget
Responsabil
Modalitate
Amenajări peisagistice
Clădiri
Poduri, baraje, drumuri, căi ferate, tuneluri, viaducte
Îmbunătățiri funciare, amenajări hidrotehnice construcții miniere, construcții de stabilizare a malurilor și masivelor de pământ, construcții costiere
Intervenții asupra construcțiilor existente
Intervenții asupra monumentelor istorice conservare, restaurare, consolidare
0. Inițiere
Beneficiar
Stabilirea bugetului-țintă
Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impactul asupra amplasamentului
1. Tema de proiectare și
studiu de fezabilitate
+15%
+25%
+30%
+35%
+35%
+45%
Beneficiar/ Consultant
Proiectant
Estimare bugetară proiect investițional
Raportarea la indicatorii existenți, tema strategică obiective suplimentare și impact amplasament Compararea cu bugetul previzionat la stadiul 0 și actualizare
Studiul de fezabilitate - aprobarea indicatorilor tehnico-economici
Buget estimat aprobat, inclusiv marje de buget
2. Concept
+12%
+20%
+25%
+30%
+30%
+40%
Proiectant
Estimarea provizorie a costului previzionat
Indicatori și experiența proiectantului
Examinarea compatibilității cu bugetul estimat în stadiul anterior
Informarea beneficiarului. Nu se reaprobă indicatorii tehnico-economici
3. Proiect pentru autorizarea construirii
+8%
+10%
+15%
+20%
+25%
+30%
Proiectant
Estimarea definitivă a costului previzionat pe centre de cost - costuri de investiție/costuri de exploatare Informarea beneficiarului. Nu se reaprobă indicatorii tehnico-economici
4. Proiect tehnic de execuție + detalii de execuție
+5%
+6%
+9%
+10%
+15%
+20%
Proiectant
Stabilire cost previzionat lucrări construire Antemăsurători și deviz general estimativ
Se reaprobă indicatorii tehnico-economici, doar în cazul în care se excede valoarea totală estimată cu marja de buget inclus.
5. Execuție
+2%
+3%
+5%
+7%
+10%
+15%
Proiectant/ Antreprenor
Deviz cantitativ detaliat ofertare și contractare Urmărire costuri execuție
Alte acte din Monitorul Oficial
din data de 10 august 2026
DECRET nr. 720 din 4 august 2026
DECRET nr. 720 din 4 august 2026 pentru promulgarea Legii privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
Președintele României
LEGE nr. 169 din 5 august 2026
LEGE nr. 169 din 5 august 2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
Parlamentul
Parlamentul - Ultimele acte emise
LEGE nr. 184 din 28 august 2026
privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-20...
PROCEDURĂ din 28 august 2026
pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap
LEGE nr. 178 din 28 august 2026
pentru completarea Legii nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu...
LEGE nr. 182 din 28 august 2026
pentru modificarea și completarea art. 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , pentru prorogarea...
LEGE nr. 181 din 28 august 2026
pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu e...
Vezi toate actele emise
Ultimele acte publicate
HOTĂRÂRE nr. 673 din 27 august 2026
privind aprobarea plății contribuției financiare voluntare a României la bugetul Organizației pentru Cooperare și D...
ORDIN nr. 994 din 23 iulie 2026
pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății "Informatică Feroviară" - S.A., fil...
ORDIN nr. 1133 din 26 august 2026
pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății "Informatică Feroviară" - S.A., fil...
ORDIN nr. 687 din 14 iulie 2026
pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății "Informatică Feroviară" - S.A., fil...
HOTĂRÂRE nr. 214 din 28 august 2026
pentru modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 35/2014 priv...
Vezi secțiunea Monitorul Oficial
InfoDosar.ro
Consultanță juridică
MCP avocați ... dedicați Victoriei!
Consultanță, servicii juridice specializate în domeniul dreptului muncii, civil, comercial și protecția datelor.
Contact
›
Rezumat și structurare: Antal Șteflea MBA, Vianto Properties.